Pofta constantă de mâncare: cauze și factori de influență

Cauzele poftei permanente de mâncare pot fi multiple și variate, de la obiceiuri nesănătoase și lipsa somnului, până la afecțiuni medicale care necesită tratament specializat. Nutriționiștii și endocrinologii avertizează că stilul de viață nesănătos poate duce la această problemă.

Potrivit unui articol publicat de Harvard Medical School, lipsa somnului poate influența nivelul hormonilor responsabili cu senzația de foame și sațietate. Astfel, creierul produce mai mult hormon grelină, care induce foame, și mai puțin leptină, care semnalează că organismul este satul. Acest dezechilibru duce la creșterea poftelor și a consumului de alimente bogate în calorii. Se notează că odihna insuficientă păcălește creierul, creând senzația falsă de nevoie de mai mult aliment.

Un alt factor important, conform informațiilor citate de monitorulneamt.ro, îl reprezintă dietele bogate în zaharuri rafinate și carbohidrați simpli, care pot destabiliza glicemia. Oscilațiile rapide ale nivelului de zahăr din sânge determină senzația de foame constantă, chiar și imediat după masă, perpetuând astfel un cerc vicios de consum excesiv de dulciuri și produse de patiserie.

De asemenea, pofta continuă de mâncare poate fi un semn al unor afecțiuni medicale. Conform Mayo Clinic, dereglarile hormonale precum hipertiroidismul, sindromul ovarelor polichistice sau diabetul pot cauza această poftă excesivă, fiind necesar diagnostic și tratament adecvat.

Specialiștii de la Cleveland Clinic explică și rolul stresului în această situație. Cortizolul, hormon secreționat în exces în perioadele de tensiune, stimulează apetitul. Astfel, persoanele aflate sub presiune emotională sau profesionale tind să consume mâncare de confort, bogată în carbohidrați și grăsimi, ca mecanism de adaptare. Conform sursei menționate, corpul folosește mâncarea pentru a face față stresului, iar pofta devine o reacție atât fizică, cât și psihologică.