Încă de săptămâna trecută, Ministerul Educației a lansat în procedură de consultare publică două acte normative de mare interes pentru cadrele didactice, elevi și părinți. Este vorba despre Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP) și de Statutul elevului. Față de documentele în vigoare, proiectele supuse consultării publice conțin o serie de modificări impuse de punerea în acord cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Alte modificări care au scopul de a îmbunătăți aspecte privind activitățile specifice din unități. Principalele modificări din Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar se referă la continuarea procesului de digitalizare și valorificare a oportunităților pe care le oferă instrumentele digitale prin menținerea posibilității suspendării cursurilor cu prezență fizică în situații excepționale, cu introducerea clară a prevederii conform căreia, în aceste situații, activitatea se poate desfășura în format online sau hibrid. S-a introdus posibilitatea ca ședințele consiliului de administrație și ale consiliului profesoral să se poată desfășura în format hibrid sau online, fără condiționare de existența unor situații excepționale; introducerea posibilității ca, în funcție de resursele existente la nivelul unității de învățământ, documentele manageriale, precum și alte documente elaborate de comisiile constituite la nivelul unității de învățământ să fie stocate în format digital. Alte modificări vizează integrarea feedbackului primit în discuțiile cu directorii prin introducerea prevederii conform căreia, la finalul fiecărui interval de cursuri/modul de învățare, se acordă câte o notă/un calificativ la purtare, prin care sunt evaluate comportamentul elevului, precum și respectarea de către acesta a reglementărilor adoptate de unitate. Media la purtare rezultată ca medie a notelor acordate pentru fiecare interval de învățare se diminuează în mod corespunzător, în cazul elevilor care au înregistrat un număr de absențe nemotivate. Alte prevederi importante se referă la transparența și îmbunătățirea comunicării dintre școală și beneficiarii direcți ai educației prin introducerea obligativității ca formațiunile de studiu să se constituie prin distribuția aleatorie a elevilor, acolo unde există mai multe clase pe an de studiu, conform procedurii în vigoare; introducerea prevederii conform căreia, în funcțiile de director rămase vacante, conducerea este asigurată de un cadru didactic numit prin decizia inspectorului școlar general după consultarea consiliului profesoral al unității de învățământ. Introducerea interdicției ca personalul didactic de predare din învățământul preuniversitar să desfășoare activități de pregătire suplimentară, contra cost, cu elevii de la clasele la care este încadrat. Se introduce și prevederea conform căreia unitățile de învățământ preuniversitar și unitățile de educație extrașcolară vor publica pe site-urile proprii și prin orice altă formă de comunicare publică de care dispun autorizația de securitate la incendiu, precum și autorizația sanitară de funcționare. În cazul în care aceste autorizații nu sunt deținute de către școală, conducearea acesteia este obligată să facă public acest aspect. O altă prevedere se referă la modul în care se organizează activitatea compartimentului secretariat din fiecare unitate școlară, unde trebuie permis accesul elevilor și părinților părinților. La nivelul fiecărei unități de învățământ se va decide un program flexibil al compartimentului Secretariat, astfel încât să se asigure comunicarea cu părinții în intervalul orar 8.00-9.00, respectiv 16.00-18.00, cel puțin două zile pe săptămână. Despre îmbunătățirea accesului la educație Se știe că accesul la educație este un drept constituțional și ca atare trebuie să existe o preocupare permanentă pentru asigurarea acestuia. Ca atare, se impune introducerea prevederii prin care unitățile de învățământ preuniversitar au obligația de a înscrie persoanele care nu dețin un cod numeric personal. Proiectul de ROFUIP conține, ca anexă, normele metodologice pentru înmatricularea persoanelor care nu dețin un cod numeric personal. Introducerea prevederii prin care, la cererea părintelui elevului care nu a fost înscris în sistemul de învățământ din România în ultimii doi ani, inspectoratul școlar organizează grupe de acomodare, ce au ca obiectiv sprijinirea elevului în dobândirea unui nivel corespunzător de limbă română și în recuperarea decalajelor de orice fel, precum și în integrarea în sistemul național de învățământ preuniversitar, prin activități extrașcolare. Orientarea școlară trebuie și ea să primească mai mult sprijin din partea școlii, prin introducerea prevederii conform căreia, la finalizarea învățământului gimnazial și liceal, profesorul consilier școlar și dirigintele vor emite, pentru fiecare elev, câte o recomandare de încadrare într-o formă de învățământ de nivel superior, având caracter de orientare școlară și, în cazul absolvenților de învățământ liceal, posibilitatea emiterii unei recomandări sub forma unei orientări vocaționale de încadrare pe piața forței de muncă. Recomandările sunt consultative. Școlile, spune documentul supus dezbateri publice, trebuie încurajate să deruleze proiecte europene prin introducerea prevederii conform căreia, în unitățile de învățământ preuniversitar în care se derulează mai mult de trei programe ale UE în domeniul educației, directorul să poată numi, după consultarea consiliului profesoral, un cadru didactic coordonator pentru proiecte educaționale europene.