Sărbătoarea Sfântului Ilie și tradițiile asociate

Sfântul Ilie a trăit în secolul al IX-lea î.Hr., în Regatul de Nord al Israelului, și este bine cunoscut pentru lupta sa cu regele Ahab și regina Izabela, care susțineau cultul zeului Baal. Potrivit tradiției, Sfântul Ilie a fost hrănit în mod miraculos de corbi în timpul retragerii sale la pârâul Cherit și de un înger pe drumul spre Muntele Horeb. Datorită rugăciunii sale, Dumnezeu a oprit ploaia timp de trei ani și jumătate, a înmulțit făina și uleiul unei văduve din Sarepta Sidonului și a înviat fiul acesteia. De asemenea, a chemat foc din cer pentru a arde jertfa adusă lui Dumnezeu, a înlăturat cultul zeului Baal și l-a văzut pe Dumnezeu în liniștea vântului. Sfântul Ilie a fost ridicat la cer într-un car de foc și a apărut la Schimbarea la Față a Mântuitorului pe Muntele Tabor.

În arta religioasă, Sfântul Ilie este adesea reprezentat în gura peșterii sale, hrănit de corbi, sau în carul de foc, simbolizându-i ridicarea la cer fără a experimenta moartea. El este considerat și protoparinte al monahismului creștin.

Pe 20 iulie, se sărbătorește Sfântul Ilie, iar această zi este asociată cu numeroase tradiții și obiceiuri populare, multe având rădăcini în credințele precreștine. Una dintre aceste tradiții este Ziua Energeticienilor, care recunoaște anual contribuțiile esențiale ale inginerilor și tehnicienilor din sectorul energetic al României. Această sărbătoare a fost stabilită pe 20 iulie în cinstea Sfântului Prooroc Ilie Țețileanul, considerat protectorul electricienilor și energeticienilor în tradiția ortodoxă.

De asemenea, la aceeași dată se celebrează și Ziua Aviației Române, cu prilejul Sfântului Ilie, ocrotitorul spiritual al piloților. Cu această ocazie, avioane de luptă și transport, precum F-16 Fighting Falcon și Eurofighter Typhoon, dar și elicoptere militare și aeronave civile, au survolat Bucureștiul, aducând un omagiu zborului și dedicației pilotilor români.