Update 2 zile în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Un studiu realizat de o echipă de la Universitatea Griffith din Australia evidențiază că infecția cu Covid-19 poate produce schimbări detectabile în creier, chiar și la persoanele considerate complet recuperate, informează %source%. Cercetarea folosește tehnici avansate de imagistică cerebrală și sugerează posibile efecte neurologice pe termen lung, dincolo de faza acută a bolii.
Potrivit cercetării de la Centrul Național pentru Neuroimunologie și Boli Emergente (NCNED) din cadrul Universității Griffith, tehnicile de rezonanță magnetică (RMN) au relevat diferențe clare în structura și compoziția creierului la persoanele care au avut Covid-19 comparativ cu cele neverificate de virus. Cercetarea a inclus și participanți care se considerau complet vindecați, dar la care schimbările cerebrale erau totuși măsurabile.
Specialiștii au examinat atât substanța cenușie, cât și substanța albă, prețioase pentru funcțiile cognitive și memoria oamenilor, constatând alterări semnificative. Aceste descoperiri susțin ideea că simptomele neurologice pot persista în timp, fără semne evidente la nivel clinic.
Dr. Kiran Thapaliya, autorul principal al studiului, explică faptul că RMN-ul a evidențiat modificări importante ale substanțelor chimice cerebrale, ale intensității semnalelor și ale structurii țesutului cerebral. Acestea au fost prezente nu doar la cei cu Covid de lungă durată, ci și la persoane care considerau că și-au revenit complet.
Cercetarea a arătat în plus o asociere între aceste modificări cerebrale și severitatea simptomelor la pacienții cu sindrom post-Covid. Astfel, rămân semne persistente care pot afecta sănătatea neurologică, susținând existența unor efecte pe termen lung ale virusului asupra creierului.
Rezultatele aduc lumină suplimentară asupra modului în care SARS-CoV-2 influențează sistemul nervos central și fac legătura cu dificultățile cognitive raportate, precum problemele de memorie și concentrare, atât imediat după boală, cât și la luni sau ani după infectare. Studiile anterioare intuiseră că virusul poate persista în creier și dereglează activitatea neuronală, provocând modificări asemănătoare celor din boala Alzheimer.
Acest studiu, publicat în decembrie în revista Brain, Behavior, & Immunity – Health, potrivit %source%, ajută la înțelegerea complexă a efectelor neurologice cauzate de această boală, fiind un pas important pentru cercetările viitoare în domeniul sănătății creierului.
Un incendiu a izbucnit vineri, 16 ianuarie, într-o gospodărie din comuna Trifești, ca urmare a unui coș de fum neprotejat termic față de materialele combustibile. Pompierii au intervenit prompt pentru stingerea focului și pentru a preveni extinderea acestuia la casele din apropiere, conform unui apel la 112.
Într-o eră dominată de tulburări sociale și confuzii interioare, Sfântul Antonie cel Mare oferă un exemplu viu de echilibru duhovnicesc și de statornicie. Discernământul său profund, bazat pe ascultarea personală a Cuvântului lui Dumnezeu, rămâne un reper pentru omul modern, care se confruntă cu informații contradictorii și lipsa măsurii.
Pe 15 ianuarie, polițiștii din Roman au organizat o acțiune în zona colegiilor tehnice din municipiu pentru a combate delincvența juvenilă și traficul de droguri, precum și pentru a informa minorii despre răspunderea penală. Biroul Ordine Publică Roman a condus intervenția, iar acțiunea a beneficiat de sprijinul Grupării de Jandarmi Mobile din Bacău, conform reprezentanților instituției.
Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Gârcina solicită sprijinul celor care pot oferi informații pentru găsirea lui Teoharie Andrei, un bărbat de 34 de ani dispărut de la domiciliul său din Almaș pe 14 ianuarie. Conform datelor primite, acesta nu a mai revenit de atunci și suferă de tulburări comportamentale.
