20 May
Inapoi

Mircea Geoană avansează o dată pentru alegerea viitorului secretar general NATO: „Sunt încrezător”

Postat pe 09 May 2024

Update cu 1 săptămână în urmă

Timp de citire: 5 minute

Image Description

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat joi, întrebat despre candidatura preşedintelui Klaus Iohannis pentru funcţia de secretar general al Alianţei, că este încrezător că toţi cei 32 de aliaţi vor găsi un consens în timp util pentru a putea face un anunţ la Summitul NATO de la Washington, în iulie. „În primul rând, nu avem dreptul să comentăm asupra succesorilor noştri. Nici secretarul general, nici eu nu vorbim despre cei care ne vor urma.

Eu spun că este un proces de consensualizare a deciziei de către toţi aliaţii. Suntem absolut convinşi şi sunt încrezător că vom putea găsi o soluţie care să cuprindă toţi cei 32 de aliaţi în timp util pentru a putea avea un anunţ la Summitul de la Washington. În rest, este dreptul fiecărei ţări şi fiecărui lider să poată să facă astfel de propuneri.

Aşa cum şi pentru succesiunea la poziţia mea evident că a început deja o conversaţie”, a declarat Mircea Geoană joi, la Alba Iulia, potrivit Agerpres. El a subliniat că aceste lucruri ţin exclusiv de naţiunile aliate şi nu au nimic de a face cu intervenţia sau cu comentariile publice.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că a abordat, în cadrul întrevederii avute la Casa Albă cu preşedintele Joe Biden, şi subiectul candidaturii sale la şefia Alianţei Nord-Atlantice. „Şi acest punct a fost atins şi împreună am decis să continuăm dialogul”, a afirmat Klaus Iohannis, într-o declaraţie acordată presei, la Ambasada României de la Washington. Întrebat dacă există riscul de a nu exista consens în privinţa şefiei NATO până la Summitul NATO din iunie, Klaus Iohannis a admis că există acest risc, dar a subliniat că este bine să fie doi candidaţi. „Aceste discuţii nu se fac publice şi nu o să mă apuc eu să spun ce a spus preşedintele Biden. Eu vă spun ce am spus eu acolo, dar discuţia nu a fost una lungă, a fost una relativ scurtă şi, dacă m-aţi întrebat dacă există riscul să nu existe consens, da, există riscul. Şi tocmai de aceea cred că este foarte bine să existe două candidaturi, să existe doi candidaţi, care, în general, sunt consideraţi acceptabili amândoi, pentru că o organizaţie puternică are nevoie şi de competiţii puternice”, a punctat şeful statului român.

El a respins ideea potrivit căreia dacă există doi candidaţi pentru şefia NATO se va rupe unitatea Alianţei Nord-Atlantice. „Şi, până la urmă, unul dintre cei doi candidaţi probabil va fi ales următorul secretar general. Important este să nu amestecăm lucrurile.

Au fost unii care au spus că dacă sunt doi candidaţi se rupe unitatea Alianţei. Nici vorba de aşa ceva!

Alianţa este puternică, mergem mai departe. Dar este bine să fie doi candidaţi, pentru că atunci există posibilitatea de a deschide noi teme de dezbateri şi există, evident, şansa să facem lucrurile să meargă mai bine”, a arătat preşedintele Iohannis.

Klaus Iohannis a avut marţi o întrevedere, la Casa Albă, cu preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden.

Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Recente din Romania

-
-

12:13

20 Mai - Ziua Orașului Călimănești: de la atestarea documentară în urmă cu 636 de ani, să sărbătorim alături de marele voievod Mircea cel Bătrân și primarul Florinel Constantinescu!

Pe 20 mai 2024, comunitatea orașului Călimănești va sărbători 636 de ani de la prima atestare documentară a localității. Aceasta a fost semnată de marele voievod Mircea cel Bătrân și este și astăzi valabilă, fiind menționat numele orașului în hrisovul său. Potrivit istoricilor, fiecare localitate își numără anii de existență oficială începând cu prima sa atestare documentară. Prin urmare, ziua în care a fost scris pentru prima dată numele Călimănești într-un document oficial, în 20 mai 1388, este considerată de către localnici ca data de naștere a orașului lor. Primarul orașului, dl. Florinel Constantinescu, declară că această aniversare reprezintă o "vârstă istorică cu adevărat" pentru Călimănești, deopotrivă cu orașul Râmnicu Vâlcea, menționat în același hrisov semnat de Mircea cel Bătrân. Acesta mai precizează că localitatea lor are aceeași vârstă istorică cu capitala județului și că aceasta pornește de la decizia voievodului de a zidi mănăstirea Cozia din Călimănești. De asemenea, primarul Constantinescu evidențiază importanța alegerii mănăstirii Cozia ca loc de odihnă veșnică pentru Mircea cel Bătrân, afirmând că imaginea orașului lor începe în istorie cu chipul acestuia și trebuie păzită cu grijă și pusă în valoare ca unul dintre cele mai importante simboluri ale orașului. Astfel, comunitatea orașului Călimănești așteaptă cu nerăbdare sărbătorirea a 636 de ani de la prima atestare documentară, cu gândul la istoria și tradițiile lor, dar și cu dorința de a continua să păstreze și să promoveze moștenirea importantă a orașului lor. La mulți ani, Călimănești!
Image Description

12:09

Noaptea Muzeelor de la Târgu Mureş înregistrează un număr record de vizitatori

Muzeul Județean Mureș a înregistrat un număr record de vizitatori la cea de-a 18-a ediție a Noptii Muzeelor, organizată în data de 18 mai 2024. Potrivit informațiilor oferite de Liliana Lircă, responsabilul de comunicare al muzeului, peste 10.000 de persoane au vizitat sâmbătă spațiile muzeului și ale partenerilor săi. Evenimentul s-a desfășurat în peste 30 de spații partenere, printre care se numără și Grădina Zoologică și Penitenciarul Târgu Mureș. Conform raportului preliminar, peste 8.500 de persoane au participat la cele peste 100 de activități culturale și educative pregătite de către instituțiile partenere. "Este o cifră impresionantă care demonstrează interesul tot mai mare al publicului pentru patrimoniul cultural și istoric al județului Mureș. Ne bucură faptul că am putut să oferim un program variat și captivant, colaborând cu diverse instituții și organizații", a declarat Liliana Lircă. Comparativ cu anul trecut, când au fost înregistrați 9.300 de vizitatori, numărul de participanți a crescut semnificativ, demonstrând succesul și popularitatea acestui eveniment cultural. Noaptea Muzeelor a devenit o tradiție în Mureș și continuă să atragă un număr din ce în ce mai mare de vizitatori în fiecare an. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Muzeul Județean Mureș și Consiliul Județean Mureș, iar la finalul zilei s-au înregistrat 10.777 de vizitatori în total. Organizatorii mulțumesc tuturor celor care au participat și așteaptă cu nerăbdare ediția următoare a Noptii Muzeelor.
Image Description

12:08

Noi atacuri rusești în Ucraina, 12 morți și 55 de răniți în ultimele două zile

Cel puțin 12 civili au murit, iar alte 55 de persoane au fost rănite în urma atacurilor Rusiei asupra Ucrainei în ultimele două zile, potrivit autorităților locale. Guvernatorul Oleh Syniehuboc a confirmat că majoritatea victimelor se aflau în regiunea Harkov, unde 12 persoane au pierit și alte 40 au fost rănite. Unul dintre atacurile devastatoare a fost înregistrat pe 19 mai, când o rachetă de tipul Iskander M a lovit periferia orașului Harkov, provocând moartea a șase persoane, inclusiv o femeie însărcinată, și rănind alte 28 de persoane, printre care doi medici. Potrivit guvernatorului Syniehuboc, atacul a avut loc în timp ce oamenii se aflau în zona de agrement a orașului. În orașul Novoosynove din regiunea Kupiansk, alte două persoane au decedat, iar cinci au fost rănite în urma unui atac cu rachetă. Potrivit sursei The Kyiv Independent, armata rusă a mai lansat un atac în aceeași zi, pe 19 mai, provocând moartea a încă trei persoane și rănirea altor patru. Printre cele mai afectate regiuni se numără și Dnipropetrovsk, unde armata rusă a vizat o clădire înaltă, 21 de case, facilități ale infrastructurii comunale și ale agriculturii și alte proprietăți în noaptea de 19 mai spre 20 mai. Potrivit guvernatorului Serhii Lysak, o femeie în vârstă de 55 de ani a fost rănită în acest atac cu artilerie și drone asupra orașului Nikopol. În regiunea Donețk, la periferia orașului Toretsk, atacurile rusești au provocat rănirea a două persoane în localitatea Pivnichne, potrivit guvernatorului Lysak. Confruntările dintre Ucraina și Rusia au escaladat și mai mult în ultimele zile, iar propaganda și acțiunile militare agresive ale Rusiei au dus la pierderi nevinovate de vieți omenești. Ucrainenii sunt îngrijorați de faptul că aceste atacuri vor continua și că vor provoca și mai multe victime nevinovate.
Image Description

Recente din neamt

-
-

08:53

„Războiul lumilor”, turnat live în Ucraina, după aforismele lui Winston Churchill

Acum, în mai 2024, spre deosebire de februarie 2022, ştim cu totul altceva despre cauzele agresiunii ruse din Ucraina, despre responsabilitățile celor implicaţi direct sau indirect, despre efectele reale ale acestor evenimente şi care trebuie să fie realele noastre îngrijorări. Nu mai suntem în perioada februarie 2022, când nu reuşeam să deschidem nicio paranteză pentru a rezolva necunoscutele ecuaţiei războiului, al cărui film se turna cu titlul de premieră „Operaţiunea specială din Ucraina”. Astăzi, după decizia aberantă şi total nedemocratică de a ni se bloca accesul la sursele alternative de informare, reuşim să ştim mult mai multe decât s-a vrut prin blocada impusă, eliberându-ne astfel din strânsoarea multor paranteze, pentru a gândi liber şi necenzurat. „Cortina de fier”, definită de fostul premier britanic Winston Churchill, în discursul său din 5 martie 1946, diviza Europa în zona de influenţă sovietică şi zona de influenţă occidentală. După lansarea „Cortinei de fier”, foştii aliaţi împotriva Germaniei hitleriste au devenit inamici şi lupta împotriva expansionismului sovietic în Europa de Vest a devenit politica de stat a ţărilor occidentale. Cortina de fier a căzut la finele lui 1989 şi odată cu aceasta, s-au prăbuşit sistemele comuniste din estul Europei. Ridicarea Federaţiei Ruse pe ruinele fostului URSS, a fost momentul lansării politicii de stat a Rusiei, de a lupta împotriva expansionismului NATO, în estul Europei. Acum ştim că SUA duc o politică de răspândire în lume a propriilor valori democratice, ceea ce a fracturat întreaga omenie. Ştim în primul rând că nici un sistem de guvernare nu a fost sau nu este perfect, nici cel democratic, nici cel comunist, nici cel monarhic, nici cel fascist, nici cel dictatorial sau care o mai fi fost. Nu avem încotro, trebuie să apelăm la unul din aforismele lui Churchill, care era autorizat să decreteze că „Democraţia este cea mai rea formă de guvernare, cu excepția tuturor celorlalte forme care au fost încercate din când în când”. Pentru a înţelege corect acest aforism, Churchill a adăugat că „Democraţia este un sistem prost, dar este mai puţin prost decât celelalte sisteme”. Odată căzută „Cortina de fier”, SUA şi-au arogat rolul de învingător şi au ridicat o nouă cortină, deşi alianţa „Tratatului de la Varşovia” se prăbuşise odată cu cortina de fier. Noua cortină a împărţit iarăşi lumea în două, dar după alte criterii. O lume a democraţiei occidentale, care cuprinde doar o treime din populaţia globului şi o lume antioccidentală, care cuprinde restul, fiind zdrobitor majoritară. Deoarece NATO a rămas singura alianţă militară care domină lumea, s-a impus crearea unei alianţe pentru echilibru, alianţă care este „BRICS+”. După faldurile grele ale noii cortine, care desparte în continuare lumea în două, România condusă de nişte lideri de recuzită, îşi caută locul în poză, nu prin negocieri, ci prin slugărnicie băloasă faţă de liderii vremelnici ai Occidentului. Noua cortină, fie aceasta şi de catifea, împarte lumea în prooccidentali şi antioccidentali, dovedindu-se a fi o cortină mult mai segregaționistă decât „Cortina de fier” a lui Churchill. Ceea ce s-a înţeles în sfârşit, este faptul că noua cortină nu poate masca sfârşitul stagiunii hegemonismului american şi debutul stagiunii multipolarismului, reprezentat de „Triunghiul puterii”, constituit de SUA, China şi Rusia. Trecerea omenirii peste pragul hegemonismului, spre multipolarism este o trecere dureroasă, ocazie cu care a fost jertfită Ucraina într-un experiment continuu al Occidentului, demarat după căderea comunismului. S-a înţeles acum că trecerea de la unipolarism la multipolarism putea fi realizată paşnic, la fel cum se realizase şi destrămarea URSS-ului şi a sistemului comunist patronat de aceasta. Combaterea ideologiei comuniste de către Occident, în frunte cu SUA, a fost înlocuită cu o politică acerbă de combatere a „economiilor neoccidentale”, care a avut ca efect reluarea cursei înarmărilor, care trebuia să revigoreze economia de război a ţărilor occidentale, şi în mod special a SUA. Am înţeles că Occidentul este refractar la orice dialog diplomatic cu Rusia, încă dinainte de invazia Ucrainei, acesta rămânând încremenit în modelul său, fără a dovedi o minimă flexibilitate în politicile externe. În acest context tot la aforismele lui Churchill trebuie să apelăm, prin care decreta că „E prost acela care niciodată nu-şi schimbă părerea”. Se vede că în România, prostia liderilor şi-a atins apogeul. Prostia liderilor lumii duce la războaie cum au fost cazurile celor două războaie mondiale consumate. S-a înţeles că principala cauză a războiului din Ucraina a fost opacitatea diplomaţiei americane în legătură cu invitaţia la dialog a Rusiei. Indiferent dacă invitaţia la dialog făcută de Rusia era sau nu justificată, SUA aflate în rolul autodeclarat de hegemon mondial, erau obligate să dea curs acestei invitaţii, nu s-o refuze cu aroganţa depozitarului „soluțiilor corecte”. Cinicul Winston Churchill, fript de aroganța americanilor în cel de al Doilea Război Mondial, îi persifla pe aceștia, declarând că „Americanii găsesc întotdeauna singura soluţie corectă. După ce le-au încercat pe toate celelalte”. După care tot Churchill concluziona, cu o oarecare amărăciune, că „Trăim pe timpul evenimentelor mari şi oamenilor mici”. Nimic nou sub soare. Un tratat de pace ratat în 2022 Acum, și nu cu doi ani în urmă, s-a aflat că în aprilie 2022, la o lună după invazia Rusiei în Ucraina, între aceste două ţări au fost demarate negocieri pentru stabilirea condiţiilor de încheiere a acestui conflict, care nu degenerase încă în război. Ruşii se îndreptau cu tancurile spre Kiev pentru paradă, nu pentru a-l demola, contând naiv pe o primire călduroasă din partea kievenilor. Demararea negocierilor a fost cauza opririi tancurilor, nu riposta ucraineană. Condiţiile impuse Ucrainei, prin tratatul negociat, erau net favorabile acesteia, în comparație cu vreun acord care s-ar încheia în condiţiile de astăzi. Principalele condiţii puse de Rusia erau neutralitatea Ucrainei, federalizarea acestei ţări, în care era prevăzută şi reintegrarea Crimeii. În plus, Rusia promitea să susţină aderarea Ucrainei la UE. Dar SUA, prin Marea Britanie, s-au opus punerii în manoperă a acestui tratat. Premierul Marii Britanii, Boris Johnson s-a repezit la Kiev, dând buzna peste Zelenski, pentru a-l soma să nu semneze tratatul, care nu convenea partenerilor strategici, pentru că nu se finaliza cu dezmembrarea Federaţiei Ruse. Cine se mai îndoieşte astăzi de toate aceste adevăruri, să pună mâna şi să studieze documentele existente despre scopurile susţinerii financiare, de către bancherii de pe Wall Street, a revoluţiei bolşevice din octombrie 1917 din Sankt Petersburg (Petrograd). Sunt multiple lucrări publicate în Vest pe acest subiect. În octombrie 1917, alături de Lenin, venit cu trenul din Finlanda, puternic sponsorizat şi motivat de către guvernul german, s-a alăturat şi Leon Troţki, la fel de puternic sponsorizat şi motivat de către bancherii de pe Wall Street, pentru a confisca revoluţia burgheză începută în februarie 1917, care abolise monarhia rusă şi-l arestase pe țar. Cine ştie unde ar fi ajuns Rusia de astăzi, dacă în 1917 Occidentul nu-şi băga coada. Astăzi, Rusia este cea mai puternică ţară din lume, din punct de vedere al arsenalului nuclear, lucru pe care SUA nu-l poate trece cu vederea prea uşor. Mai în băşcălie, Rusia a cerut SUA să le returneze Alaska, pe care țarul Alexandru al II-lea le-a vândut-o în 1867 pentru doar 7,2 milioane de dolari. Cu gândul la Tezaurul confiscat în 1917, românii pot trăi o satisfacţie minoră, aflând că vânzarea Alaskăi a fost mijlocită atunci de George Pomuț, un general American, de origine română, care era consulul SUA la Sankt Petersburg în 1867. În actualul context, creat de războiul din Ucraina, majoritatea ţărilor occidentale sunt în suferinţă cronică şi nici SUA nu se simte mai bine. SUA sunt fracţionate, nu numai pe criterial pro sau anti Trump, dar există o fractură evidentă între o dreaptă nostalgică după vremurile trecute şi o stângă nostalgică după un viitor incert. Triunghiul puterilor, sediul multipolarismului Planeta are astăzi trei mari puteri militare, SUA, China şi Rusia, ceea ce indică sfârşitul domniei planetare a singurului stăpân. Să nu uităm că jocurile geostrategice erau circumscrise acestui triunghi încă de pe vremea Chinei lui Mao Tze Dun, perioadă în care fiecare din cele trei puteri, urmărea îndeaproape ca celelalte două să nu se coalizeze. Astăzi, SUA are o problemă cât Everestul din cauza coaliţiei betonate dintre Rusia şi China. La această oră, Rusia produce mai multe obuze şi rachete decât restul lumii împreună şi produce mai multe tancuri decât toate ţările NATO la un loc. Este o realitate ce nu mai poate fi ignorată de către Occident, care dă semne că nu-i vine să creadă încă. Rusia rămâne o enigmă greu de descifrat şi trebuie tratată cu prudenţă. Winston Churchill, după votca consumată cu Stalin la Kremlin, ocazie cu care soarta României a fost scrisă pe un şerveţel de hârtie, consemna pentru posteriate că „Rusia este un rebus, învăluit în mister, în sânul unei enigme”. În acest context, este cazul că România să se trezească, renunţând la comportamentul pudelului de odaie, care scăpat în stradă hămăie zgomotos la toţi trecătorii. Singurul avantaj pe care l-am obţinut hămăind la China şi la Rusia, a fost că „România a ajuns piaţa de desfacere pentru vechiturile vestului”. Am citat un titlu recent dintr-o cunoscută publicaţie românească. Astăzi, pe scena geopolitică are loc o bătălie aprigă între SUA şi UE, cine să preia conducerea economiei de război, pentru care România a tăiat deja fila de CEC în valoare de 2,5% din PIB-ul naţional. Preocupat de viitorul său loc de muncă, preşedintele Klaus Iohannis a tras o fugă până la Casa Alba, cu un minuscul avion de lux, pentru a fi primit un sfert de oră de către Joe Biden, ocazie cu care acesta să-i adreseze public câteva aprecieri, în schimbul unui Sistem Patriot cedat de România Ucrainei. Această cerere a lui Biden ne dezvăluie faptul că România nu este sub ameninţarea Rusiei cum se spune, dar este bine să sprijinim în continuare industria de armament americană. Mult promisul ajutor american, de 61 de miliarde de dolari, pentru Ucraina, a fost în sfârşit aprobat de Congresul american, dar cu severe condiţionalităţi, care îi cam stau în gât lui Zelenski. Aflăm că doar 8 miliarde de dolari vor intra în visteria Ucrainei şi aceştia doar pentru pensii, salarii, şi alte cheltuieli publice cuvenite. Restul banilor rămân în SUA la dispoziţia marilor fabricanţi de armament şi a consultanţilor militari.
Image Description

18:43

George Lazăr: Investiţii PNL de peste 100 milioane euro la Piatra-Neamţ

Peste 100 milioane de euro reprezintă investiţiile pe care Partidul Naţional Liberal le-a făcut în ultimii ani în municipiul Piatra-Neamţ! Fie că vorbim de reabilitări de străzi şi poduri, de investiţii în reţeaua şcolară şi cea de agrement sau în sănătate, toate aceste proiecte au crescut calitatea vieţii tuturor pietrenilor. Acesta este crezul pe care noi, Partidul Naţional Liberal, îl avem şi de la care nu vom abdica niciodată: investiţiile reprezintă cheia dezvoltării tuturor comunităţilor! De aceea vom continua să aducem şi fonduri europene şi guvernamentale la Piatra-Neamţ pentru a implementa şi alte proiecte atât de necesare. Ca preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ mă voi implica astfel încât Piatra-Neamţ să aibă o centură ocolitoare a oraşului, drumuri expres către Bacău şi Târgu Neamţ, reţele de apă reabilitate, un sistem sanitar la nivel occidental, investiţii în turism şi nu în ultimul rând condiţii atractive pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Pentru că asta înseamnă creşterea nivelului de trai al tuturor pietrenilor, locuri de muncă bine plătite, tineri care vor rămâne acasă, alături de părinţi şi bunici, şi nu vor mai fi nevoiţi să plece să lucreze peste graniţă, aşa cum au fost alungaţi în trecut. Avem pregătite proiecte serioase, durabile care se adresează întregii Zone Metropolitane Piatra-Neamţ şi care cu certitudine vor reduce decalajul faţă de alte zone mai dezvoltate din România şi din Uniunea Europeană. Pentru că pietrenii merită să trăiască în condiţii la nivel european iar PNL se angajează ferm să ducă la îndeplinire acest ideal! Cu respect, George Lazăr, preşedinte PNL Neamţ Candidat pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ ***** În vârstă de 43 ani, George Lazăr este căsătorit şi tatăl a două fetiţe. Este absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „Petre Andrei” Iaşi şi licenţiat în ştiinţe juridice, cu trei mastere în domeniul Dreptului administraţiei publice, Ştiinţelor penale şi Dreptului European. Este membru al Baroului Neamţ şi avocat practician de peste 20 ani. Timp de două mandate, în perioada februarie 2013 – martie 2014 şi decembrie 2019 – ianuarie 2022, a ocupat demnitatea de prefect al judeţului Neamţ. Una dintre cele mai importante realizări ca prefect a fost recâştigarea în instanţă a Cheilor Bicazului pentru judeţul Neamţ. În anul 2022 a fost numit ministru – secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, postură din care a reprezentat România la diverse evenimente pe plan extern. Din punct de vedere politic, în anul 2021 a fost ales în funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal – filiala Neamţ. George Lazăr candidează pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ.
Image Description

18:04

George Lazăr (PNL): Ca preşedinte al CJ Neamţ am în vedere construirea unui drum expres între Piatra-Neamţ şi Târgu Neamţ, cu conectare în Autostrada A8

Ca preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, am în vedere realizarea unui drum expres între Piatra-Neamţ şi Târgu Neamţ, cu conectare în Autostrada A8. Este un proiect de viitor care va veni să completeze infrastructura rutieră rapidă din judeţ şi care va lega Neamţul cu celelalte regiuni şi cu Europa. În primă fază vom finaliza drumul expres între Piatra-Neamţ şi Bacău prin care vom realiza o conectivitate cu autostrada A7 Ploieşti – Siret. Însă municipiul Piatra-Neamţ trebuie să aibă o rută rapidă de conectare şi cu autostrada A8 Iaşi – Târgu Neamţ – Târgu Mureş. De aceea, am gândit în perspectivă să construim un drum expres care să plece din municipiul reşedinţă de judeţ, către Târgu Neamţ săfacă legătura cu Autostrada A8. Cele două drumuri expres, de la Piatra-Neamţ către Bacău, pe de o parte şi Târgu Neamţ, pe de altă parte, vor face legătura cu Varianta Ocolitoare a municipiului reşedinţă. Odată realizate aceste conexiuni, Piatra-Neamţ va deveni din ce în ce mai atractiv pentru mediul de afaceri, având și o deschidere rutieră pentru turiştii care vor să ajungă rapid în zona Neamţului. Aceasta este gândirea nostră, a Partidului Naţional Liberal, a mea ca preşedinte al PNL Neamţ şi viitor preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ. Să facem investiţii durabile care să sprijine mediul de afaceri, din toate domeniile pentru că asta înseamnă mai multe locuri de muncă şi mai bine plătite! Pentru toate comunităţile, indiferent de culoarea politică a primarilor, pentru toţi nemţenii! Cu respect, George Lazăr – preşedinte al PNL Neamţ, Candidat pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ *** În vârstă de 43 ani, George Lazăr este căsătorit şi tatăl a două fetiţe. Este absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „Petre Andrei” Iaşi şi licenţiat în ştiinţe juridice, cu trei mastere în domeniul Dreptului administraţiei publice, Ştiinţelor penale şi Dreptului European. Este membru al Baroului Neamţ şi avocat practician de peste 20 ani. Timp de două mandate, în perioada februarie 2013 – martie 2014 şi decembrie 2019 – ianuarie 2022, a ocupat demnitatea de prefect al judeţului Neamţ. Una dintre cele mai importante realizări ca prefect a fost recâştigarea în instanţă a Cheilor Bicazului pentru judeţul Neamţ. În anul 2022 a fost numit ministru – secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, postură din care a reprezentat România la diverse evenimente pe plan extern. Din punct de vedere politic, în anul 2021 a fost ales în funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal – filiala Neamţ. George Lazăr candidează pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ.
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
neamt WEATHER

Schimb valutar

-
-

Redactie

-
-
Stiri din neamt
office@stiridinneamt.ro
0723222111
Acasa Recente Radio Judete