"economia rasfatului" în creștere în perioadele dificile

Fenomenul cunoscut ca „economia rasfatului”, sau „treatonomics”, devine tot mai prezent în perioadele de criză economică. Acesta se referă la tendința consumatorilor de a face mici cadouri sau achiziții simple, care le aduc bucurie, chiar și în momentele de dificultate financiară. Potrivit CNBC, această cultură a răsfățului personal a crescut semnificativ în ultimele ani, fiind o strategie de a-și îmbunătăți starea de spirit.

La început, fenomenul nu a fost nou, fiind denumit în trecut „efectul ruj”, când s-a observat că vânzările de produse cosmetice creșteau în perioadele de recesiune. Primele dovezi au apărut în timpul Marii Crize Economice din anii '30, iar apoi în anii 2000, când Estee Lauder a identificat o creștere a vânzărilor de ruj după atentatele din 11 septembrie. Se pare că, într-un context economic complicat, oamenii preferă să facă achiziții mici și ieftine pentru a-și ridica moralul.

Pandemia de COVID-19 a intensificat această tendință, notează digi24.ro. Izolarea și schimbările din comportament au dus la o reevaluare a ceea ce înseamnă cu adevărat răsfățul. Acum, consumatorii sunt dispuși să plătească mai mult pentru experiențe, precum concerte sau petreceri, considerându-le ca pe adevărate plăceri, chiar dacă au redus cheltuielile pentru bunuri materiale de bază. La nivelul generației Z, această cultură a răsfățului este tot mai prezentă și nu mai este percepută ca fiind vinovată, ci ca o sursă de bucurie.

Conform unui studiu citat de CNBC, unele dintre reperele tradiționale ale vieții, cum ar fi achiziția locuinței sau căsătoria, sunt amânate sau reinventate. Oamenii fac primele achiziții imobiliare după vârsta de 40 de ani, iar evenimente precum nunțile sau botezurile sunt înlocuite de petreceri pentru despărțiri sau aniversări de animale de companie. În China, se observă o creștere a petrecerilor de demisie, iar în Europa, cele de divorț devin tot mai frecvente.

Schimbările sunt influențate de modul diferit de a fi al noii generații și de incertitudinea economică. Baby boomers au beneficiat de o perioadă de creștere economică extinsă, în timp ce milenialii au trecut prin criza dot-com, recesiune și pandemie, evenimente care au modificat radical comportamentele. Indicele Kantar arată că situația actuală se încadrează în perioada de „Mare incertitudine”, cu volatilitate care va dura probabil încă cinci până la opt ani. Potrivit analizei, fenomenul de „treatonomics” se prevede că va persista între trei și cinci ani, fiind o provocare pentru branduri, care trebuie să se adapteze acestor micro-tendințe, notează digi24.ro.