Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
În perioada Războiului Rece, propaganda a folosit frica pentru a susține eforturile costisitoare de înarmare în Occident și în URSS. În Europa, însă, aceasta a fost diferită, cu state concentrându-se mai mult pe dezvoltare decât pe înarmare. Situația s-a schimbat după invazia Ucrainei din 2022, când Europa a accelerat înarmarea și a intensificat narativele care acuză Rusia.
Anularea alegerilor prezidențiale din România în decembrie 2024, prin decizia CCR, a fost justificată oficial prin temeri legate de „războiul hibrid”, deși motivul real ar fi fost opoziția unui candidat, Călin Georgescu, față de aderarea României la grupul „yesmanilor” de la Bruxelles. Monitorulneamt.ro notează că această politică a fricii urmărește și ascunderea detaliilor despre sprijinul militar oferit Ucrainei.
Președintele Nicușor Dan a fost implicat în prezentări controversate legate de „războiul hibrid” și a fost criticat pentru declarațiile legate de campania electorală a lui Georgescu. În contextul intern, a fost respinsă o lege propusă de deputatul Silviu Vexler care viza pedepsirea dură a manifestărilor fasciste și rasiste, lege ce a stârnit controverse, iar Dan a refuzat să o promulge motivând riscurile de condamnări nedrepte.
Recent, protestele violente din Franța împotriva austerității au contrastat cu rezistența liniștită a românilor la tăierile bugetare și scumpiri. Monitorulneamt.ro citează opinia că România ar fi devenită „campionă a răbdării”, în timp ce Franța se confruntă cu blocaje spontane. Astfel, politica de frică și austeritate pare să determine comportamente și reacții diferite în cele două state europene.
Românii și-au pierdut încrederea în respectarea legilor, mai ales în aplicarea lor de către autoritățile statului. De aproape 20 de ani, președinții României au încălcat flagrant Constituția, instituția care îi obligă să fie garanți ai respectării legii și mediatori între puterile statului, dar și în plan social.
De peste doi ani, locuitorii din Piatra Neamț se confruntă cu dificultăți majore în traficul rutier și pietonal, cauzate de un sistem haotic și imprevizibil, rezultat al unor proiecte de infrastructură impuse odată cu finanțarea europeană. Fostul primar Andrei Carabelea a pierdut un al doilea mandat din această cauză, iar reparațiile sunt blocate pentru încă cinci ani.
Până în decembrie 1989, România a fost parte a lagărului socialist, dar a manifestat o oarecare independență față de rigorile impuse de sovietici. În 1958, Gheorghiu Dej a obținut retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul țării, fiind singura națiune din Pactul de la Varșovia fără armata Roșie.
Au trecut peste patru luni de când Nicușor Dan a preluat funcția la Cotroceni, iar discursurile sale au suscitat numeroase reacții. Se remarcă prin gesturi repetitive, asemănătoare unor ședințe de chiromanție, în care pare că își citește mesajele din palmele sale, spre surprinderea audienței.
