Frica, instrument politic în România și Europa după războiul din Ucraina

În perioada Războiului Rece, propaganda a folosit frica pentru a susține eforturile costisitoare de înarmare în Occident și în URSS. În Europa, însă, aceasta a fost diferită, cu state concentrându-se mai mult pe dezvoltare decât pe înarmare. Situația s-a schimbat după invazia Ucrainei din 2022, când Europa a accelerat înarmarea și a intensificat narativele care acuză Rusia.

Anularea alegerilor prezidențiale din România în decembrie 2024, prin decizia CCR, a fost justificată oficial prin temeri legate de „războiul hibrid”, deși motivul real ar fi fost opoziția unui candidat, Călin Georgescu, față de aderarea României la grupul „yesmanilor” de la Bruxelles. Monitorulneamt.ro notează că această politică a fricii urmărește și ascunderea detaliilor despre sprijinul militar oferit Ucrainei.

Președintele Nicușor Dan a fost implicat în prezentări controversate legate de „războiul hibrid” și a fost criticat pentru declarațiile legate de campania electorală a lui Georgescu. În contextul intern, a fost respinsă o lege propusă de deputatul Silviu Vexler care viza pedepsirea dură a manifestărilor fasciste și rasiste, lege ce a stârnit controverse, iar Dan a refuzat să o promulge motivând riscurile de condamnări nedrepte.

Recent, protestele violente din Franța împotriva austerității au contrastat cu rezistența liniștită a românilor la tăierile bugetare și scumpiri. Monitorulneamt.ro citează opinia că România ar fi devenită „campionă a răbdării”, în timp ce Franța se confruntă cu blocaje spontane. Astfel, politica de frică și austeritate pare să determine comportamente și reacții diferite în cele două state europene.