Update cu 1 an în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
În numărul din 23 septembrie, s-a reiterat o concluzie cu privire la presa "mainstream", care a abandonat menirea sa de a oferi informații corecte. Aceasta este acum văzută ca un instrument al Puterii, prin care se impune o versiune oficială a adevărului, prelucrată în laboratoarele de propagandă. Zilnic, ne confruntăm cu informații ale căror acuratețe este discutabilă, fiind etichetate ca "stiri false" sau "fake news-uri".
Presa mainstream devine un vehicul al propagandei, indiferent de sursă, promovând dezinformarea și denaturând realitatea sub pretextul combaterii acesteia. Astfel, mass-media reușește să blocheze dezbaterea, limitând libertatea de exprimare și ridicând "fake news-ul" la statut de adevăr oficial. Printre aceste "știri false", multe par concepute pentru a pervertea buna credință a oamenilor și a le subestima inteligența.
Contribuția guvernelor la această dezinformare este notabilă, ele considerând, dintr-o atitudine ipocrită, că astfel își servesc cetățenii. Guvernul României nu face excepție, având o dublă măsură atât în perioada pandemiei, cât și în gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. De exemplu, pe de-o parte, a oferit sprijin refugiaților ucraineni, iar pe de altă parte, a ignorat necesitățile propriilor cetățeni afectați de inundațiile recente.
Este important de remarcat că în primăvara acestui an, Congresul SUA a aprobat un ajutor financiar de 60,8 miliarde de dolari pentru Ucraina, dar doar o parte mică din acești bani ajung la bugetul ucrainean. Cei mai mulți bani sunt destinați industriilor de armament din SUA, ceea ce sugerează o legătură puternică între situația din Ucraina și interesele economice americane.
Zelenski, președintele Ucrainei, a fost ironizat de Trump, care a declarat că acesta a devenit "cel mai mare comerciant de pe glob" pentru că reușește să obțină mari sume de bani de fiecare dată când vizitează SUA. În prezent, Zelenski promovează un "Plan de Victorie", care implică solicitarea unui sprijin financiar și militar continuu din partea Occidentului, fără nicio discuție despre pace.
Recent, la ONU, Zelenski a anunțat că a venit cu un plan amplu care vizează consolidarea Ucrainei și cerințe specifice pentru ajutoare economice și militare. Interesant este că, de-a lungul acestui proces, Zelenski recunoaște că sprijinul Statelor Unite este esențial pentru succesul acestui plan, în special în perspectiva aderării Ucrainei la NATO.
Pe agenda internațională, încercările de a sprijini Ucraina financiar continuă, dar trebuie menționat că lideri europeni precum Emmanuel Macron sugerează că ar trebui regândită relația cu Rusia, ceea ce ar putea indica o schimbare de direcție în politica externă.
În concluzie, prin analiza recentă a evenimentelor, observăm o proliferare a dezinformării și o manipulare a adevărului în mass-media, iar implicarea guvernelor în acest proces ne aduce la o întrebare importantă: cum se va contura viitorul politic și economic al Ucrainei în actualul climat internațional?
Până în decembrie 1989, România a fost parte a lagărului socialist, dar a manifestat o oarecare independență față de rigorile impuse de sovietici. În 1958, Gheorghiu Dej a obținut retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul țării, fiind singura națiune din Pactul de la Varșovia fără armata Roșie.
În perioada Războiului Rece, propaganda a folosit frica pentru a susține eforturile costisitoare de înarmare în Occident și în URSS. În Europa, însă, aceasta a fost diferită, cu state concentrându-se mai mult pe dezvoltare decât pe înarmare.
Au trecut peste patru luni de când Nicușor Dan a preluat funcția la Cotroceni, iar discursurile sale au suscitat numeroase reacții. Se remarcă prin gesturi repetitive, asemănătoare unor ședințe de chiromanție, în care pare că își citește mesajele din palmele sale, spre surprinderea audienței.
România a traversat în ultimele opt decenii trei lovituri de stat majore, printre care cea din 23 august 1944 și cea din 22 decembrie 1989. Cea mai recentă, din 6 decembrie 2024, a fost marcată de anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională, fapt ce a generat controverse intense în societate.
