Reluarea diplomației între Europa și Rusia, un subiect de dezbatere intensă
Conflictul ruso-ucrainean, intensificat de la invazia din 24 februarie 2022, a generat un recul în abordările diplomatice ale liderilor europeni. Recent, se conturează ideea reluării dialogului cu Federația Rusă, un demers susținut de lideri precum Emmanuel Macron și Georgia Meloni, potrivit monitorulneamt.ro. Această schimbare de direcție a apărut după ani de escaladare a tensiunilor și de declanșare a crizei umanității în Europa.
👉 Impactul respingerii acordului de pace de la Istanbul
Se afirmă că respingerea acordului de pace dintre Rusia și Ucraina, negociat la Istanbul, a fost influențată de presiunea exercitată de statele europene sub conducerea SUA. Acordul negocia, printre altele, o structură federală pentru Ucraina, eliminând astfel pretențiile de anexare a regiunii Donbas de către Rusia. Această decizie a fost percepută ca o eroare majoră, considerându-se că ar fi putut tempera conflictul.
Liderii europeni care au încurajat respingerea acestui acord au fost acuzați de a alimenta escaladarea conflictului. În prezent, după mai bine de patru ani de război, se reia discuția despre refacerea relațiilor economice și diplomatice cu Rusia, ca parte a unei strategii mai largi de a stabiliza regiunea.
👉 Sentimentul public din România privind politica externă
Un sondaj recent, realizat de „Avangarde”, arată că o mare parte dintre români nu aprobă acțiunile politice ale liderilor lor, inclusiv pe cele ale primarului Nicușor Dan. Aproape 69% dintre români consideră că atitudinea adoptată în legătură cu conflictul a fost ineficientă, iar 55% contestă politica externă actuală. Aceste nemulțumiri reflectă o percepție generală de incapacitate a autorităților de a gestiona eficient criza actuală.
În plus, doar 14% dintre respondenți își exprimă satisfacția față de politica externă a României, ceea ce sugerează o criză de încredere în gestionarea afacerilor externe ale țării. Oamenii se simt înstrăinați de deciziile luate de liderii lor, care par să ignore realitățile internaționale.
