Alegerile din România au fost cele mai lungi din istorie, durând aproape un an de zile și implicând multiple runde electorale. În acest interval, au avut loc alegeri locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale, toate marcate de caracteristici aparte. Un aspect surprinzător a fost modul în care românii din diaspora, în special din țările occidentale precum Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Spania, au votat în ultimele alegeri, preferând candidatul suveranist George Simion, în ciuda faptului că, pentru alegătorii din aceste zone, preferința pentru asemenea candidați a fost considerată un paradox.

Potrivit monitorulneamt.ro, politologii și analistii din România au interpretat votul românilor din diaspora ca fiind o reacție împotriva valorilor europene, în condițiile în care aceștia trăiesc și muncesc în Occident, dar votează cu candidați etichetați drept "anti-europeni" sau "izolationisti". Unii experți au considerat că această situație arată o separare clară între voturile din interiorul țării și cele din afara ei, fapt care îi contrazice pe cei care susțin ideea unei uniuni simple și line a națiunii române.

De asemenea, în ziua alegerilor din 18 mai, a avut loc o schimbare importantă în discursul politic, odată cu victoria lui Nicușor Dan, pe care unii îl consideră, conform unor declarații, simbolul unei unificări a celor trei Romanii – pro-europeană, antisistem și tradițională. În ciuda acestor declarații optimiste, ministrul educației, Daniel David, a prezentat o clasificare a “celor trei Romanii”, simplificând realitatea complicată a societății românești. El a spus că “Romania pro-europeană” reprezintă democrația modernă, în timp ce “Romania antisistem” este formată din oameni în plină emancipare, iar “Romania tradițională” cuprinde populația temătoare de schimbări, majoritar săracă.

Analizele existente lasă însă multe semne de întrebare, relatează aceeași sursă, mai ales în privința românilor din diaspora, ale căror voturi nu pot fi încadrate în clar în aceste categorii. În plus, după alegerile din 20 mai, în care Nicușor Dan a fost ales președinte, au crescut criticile și dezbaterile despre “diviziunile” din societatea românească, iar unii comentatori au ridicat semne de întrebare dacă actuala conducere nu caută să le sufoce pe cele suveraniste.

Conform unei opinii exprimate de psihologul Daniel David, a fost creată chiar o “alianță” tacită între cele trei Romanii, care au votat unitar pentru a-l susține pe Nicușor Dan. El afirmă că această victorie a fost un “miracol” garantat de sprijinul celor trei categorii, sugerând astfel o “impacare națională” temporară. Dar, notează publicația, această interpretare simplistă ignoră realitatea diversității și complexității opiniei publice, mai ales în privința românilor din diaspora, ale căror preferințe sunt deseori interpretate greșit sau chiar denigrate.

Politicienii și analistii au ajuns la concluzii contradictorii, uneori chiar confuze, privind rolul partidelor suveraniste în politica românească. Mulți dintre aceștia vor modifica legea partidelor, dorind interzicerea partidelor considerate “anti-europene”, ceea ce ridică întrebări legate de libertatea politică și de direcția în care se îndreaptă democrația din România, în contextul presiunilor pentru o integrare mai strânsă în Uniunea Europeană, atacată de unii ca fiind prea federalizată. Potrivit monitorulneamt.ro, între “partidele pro-europene” și cele suveraniste există o contradicție majoră, și anume că prima categorie promovează o idee de federalizare, în timp ce celelalte apără suveranitatea națională.