Conform unor recente sondaje de opinie, dar necontestate, PSD a scăzut dramatic în preferinţele electoratului, cu 10 procente, oprindu-se undeva la 13%. Această cădere este meritul lui Ciolacu și a lui Grindeanu. Este cota cea mai de jos obţinută vreodată de acest partid în istoria sa. În schimb, PNL a crescut de la 14% la 17%, meritul fiind exclusiv al lui Ilie Bolojan. Nu numai rezultatele guvernărilor din ultimii 20 de ani, la care a contribuit PSD-ul, a provocat căderea sa în sondaje. A contribuit în mare măsură conducerea să neclară, dar şi bulibăşeala ideologică a slalomului stânga-dreapta din conduita sa ca partid. Pe ansamblu, în ultimii 20 de ani, sub Băsescu şi Iohannis, România a fost condusă numai cu politici de dreapta, plasându-se astăzi ca cel mai slab stat din UE. Avem cel mai mare deficit bugetar, cea mai mare inflaţie, cea mai mare datorie și lista nu se oprește aici. Ilie Bolojan, după ce a stat pe tușă o lună de zile, până s-a hotărât Nicușor Dan să-l desemneze ca premier, şi-a propus să redreseze România prin metoda bihoreană „pe repede înainte”. A promis românilor că va scrie lucrarea „Reforma României” în trei volume, a cărei prim volum l-a trimis deja la Parlament, spre ştiinţă. Acest prim volum, intitulat pompos „Reforma României” volumul I, nu este decât o listă de noi taxe, impozite, restrângeri salariale şi reduceri de scheme la bugetari, care nu au tangențe cu reforma în sine. Ocolind dezbaterea parlamentară, continuând opera de transformare a Parlamentului într-o anexă a Guvernului, Ilie Bolojan şi-a promovat lucrarea prin „Asumarea răspunderii Guvernului”. „Asumarea răspunderii” este expresia aroganței unui premier, aflat sub protecţia unei coaliţii masive, care susţine guvernul necondiţionat și în care PSD este vioara întâi. „Asumarea răspunderii” poate fi contracarată doar printr-o „moţiune de cenzură” depusă de către opoziţie. În cazul în speţă, moţiunea de cenzură a fost depusă pe 6 iulie de către AUR. Moţiunea a fost dezbătută şi votată în Parlament în ziua de luni 14 iulie. Ca fost parlamentar, pe o perioadă de cinci mandate, rar mi-a fost dat să ascult o moţiune mai coerentă şi la obiect, ca cea prezentată în plenul Parlamentului la „asumarea răspunderii”. Combaterea unei astfel de moţiuni, de către premier şi de către reprezentanţii „partidelor pro-europene” nu putea fi realizată decât cu argumente penibile, ceea ce s-a şi întâmplat. Pachetul de măsuri reformatoare, scrise „pe picior” de Ilie Bolojan, au avut ca efect inflamarea societăţii româneşti, în marea sa majoritate. Măsurile propuse de Ilie Bolojan lovesc masiv în electoratul tradiţional al PSD-ului, iar acest partid rămâne blocat în pasivitate. În aceste circumstanţe, PSD-ul a avut o rară ocazie de a se reabilita în ochii propriului electorat, exprimându-şi în singurul mod posibil dezacordul faţă de programul de măsuri prezent și viitor, al lui Bolojan, ca singurul recurs la metodă. PSD se putea reabilita votând moţiunea, credibilitatea recâştigată faţă de propriul electorat contând cel mai mult. Paradoxal, dar pentru menţinerea unui echilibru în România, această tară are nevoie de un partid ca PSD, care în contextul actual este de neînlocuit, fie la putere, fie în opoziţie. Scăderea PSD-ului la 13% este o vulnerabilitate pentru România de astăzi. Contrar așteptărilor, la dezbaterea moţiunii, Sorin Grindeanu, preşedintele Camerei Deputaților şi preşedintele interimar al PSD, a avut o prestaţie duplicitară. Pe de o parte şi-a început discursul prin tradiţionala luare în băşcălie a moţiunii, dar pe de altă parte şi-a continuat discursul cu critici la adresa măsurilor luate de Ilie Bolojan, premierul României. În interiorul guvernului, PSD a susţinut măsurile prezentate, dar în afara guvernului le critică de le merg fulgii. Grindeanu nu este conştient că acest duplicitarism nu este agreat de propriul electorat? Prestaţia duplicitară a lui Grindeanu, reliefată şi în dezbaterea moţiunii în Parlament, nu face decât să zugrăvească perioada complicată prin care trece PSD-ul în aceste momente, când a ajuns la 13% pe fondul incoerenței și luptelor interne. Luptele interne pentru putere din PSD nu se vor domoli, până se va decide cine va fi noul preşedinte şi în ce direcţie o va lua partidul. Incertitudinea din PSD se transferă şi în sânul Coaliţiei de guvernare. În prezent, „călcâiul lui Ahile” al Guvernului Bolojan o reprezintă PSD-ul, care a amenințat deja că este pe picior de plecare din Guvern. Chiar dacă nu o arată, Ilie Bolojan nu poate ignora riscul unor alegeri anticipate, grija evidentă a acestuia fiind de a-i ţine pe români cât mai departe de urnele de vot. Dacă românii vor avea ocazia de a se apropia de urnele de vot, praful şi pulberea se va alege de Coaliţia de guvernare, pe care niciun Sistem şi nicio Curte Constituţională nu le mai salvează. Cu atât mai mult, cu cât ultimele sondaje de opinie nu oferă deloc date liniştitoare în ce priveşte intenţiile electoratului. AUR este cotat la peste 40%. Guvernul Bolojan mizează pe stabilitatea sprijinului oferit de coaliţia PSD-PNL = USR-UDMR – Minorităţi, coaliţie botezată ca fiind „pro-europeana”, care nu s-a realizat din oficiu, ci născută cu forcepsul de către Sistem. Coaliţia de guvernare, aşa zisă „pro-europeană” nu prea mai este astfel percepută de către electorat, dovada fiind rezultatele sondajelor de opinie. Sondaje care desemnează altfel configuraţia Parlamentului şi, ce este mai grav, relevă un nivel îngrijorător de scăzut al încrederii în Președinte şi în Premier, acum la început de drum. Doi din trei români nu au deja încredere în aceşti reprezentanți de seamă ai ţării, acum la început de mandat, lucru care nu s-a mai întâmplat în cei 35 de ani ai României post decembriste. Situația dificilă prin care trece România este dublată de scăderea în popularitate a aşa ziselor forțe „pro-europene” şi creșterea populației partidului „suveranist” AUR. Cele trei volume promise de Ilie Bolojan, cu măsurile de austeritate preconizate, nu au ca efect decât prăbuşirea în sondaje a forţelor din „Coaliţia de guvernare”, cu excepţia UDMR-ului şi a Minorităţilor. Între forţele de dreapta şi de stânga s-au poziţionat dominant forţele „suveraniste”, care nu dau nici un semn de retragere. La actuala „moţiune de cenzură” forţele „Coaliţiei de guvernare” nu au fost lăsate să iasă din bănci şi să voteze secret, liderii acestora nefiind siguri de loialitatea senatorilor şi deputaţilor respectivi. Moţiunea a fost votată „pentru” de către 134 parlamentari şi „contra” de doar 4 parlamentari. Restul au stat „curajoşi” în bănci, făcând doar act de prezență, una din rarele performanțe ale Parlamentului României. A fost o dovadă certă de „responsabilitate” în fața naţiunii. Se dovedeşte că cea mai controversată măsură din planul reformator al lui Ilie Bolojan, care nu are nicio legătură cu reforma în sine, este creşterea TVA-ului, creștere neagreată de Nicușor Dan din motive care trebuiesc descifrate. La recenta sa Conferinţă de presă, Președintele Nicușor Dan s-a disociat categoric de Ilie Bolojan, în ce priveşte măsura creşterii TVA-ului. A fost o cruntă lovitură primită de Ilie Bolojan din partea Preşedintelui României, care a pus astfel prima apostilă pe cererea de demisie în alb a premierului, care a promis că lucrează cu mandatul pe masă. Deja, despre aşa zisele măsuri reformatoare ale Guvernului Bolojan, au început să curgă contestaţii, ceea ce dovedeşte că aceste măsuri s-au luat fără prea multe consultări în prealabil. Paradoxal, dar singura persoană care dă semne că a fost consultată de premierul Bolojan, este Dragoş Anastasiu, omul lui Nicușor Dan, unul din cei cinci vicepremieri din schema redusă a Guvernului. Un sondaj de opinie INSOMAR vine ca un duş rece şi ne informează că Nicușor Dan se bucură doar de 33% încredere, iar Ilie Bolojan de doar 27%. În data de 18 mai 2025, Nicușor Dan a fost votat de 54% dintre români. Astăzi, după două luni, 21% dintre aceştia îşi dau pumni în cap. Despre Ilie Bolojan nu se poate comenta nimic, deoarece pe acesta nu l-a votat nimeni, dar lovitura lui Nicușor Dan îl scoate pe Bolojan din competiţia din 2030 pentru preşedinţia României. Este începutul unei noi campanii electorale a lui Nicușor Dan.