Într-un moment controversat în Camera Deputaților, o dispută legată de simbolurile culturale românești a stârnit reacții puternice, iar un afiș cu nume emblematice ale istoriei și culturii naționale a fost distrus simbolic. Potrivit mesajului transmis în plen, astfel de gesturi reflectă o ruptură adâncă între conducători și popor, iar aprobarea unei legi privind aceste acte traduce o indiferență gravă față de trecut, arată %source%.
👉Importanța simbolurilor culturale în identitatea națională
În timpul dezbaterilor, nume precum Eminescu, Iorga, Slavici, Eliade, Goga, Alecsandri, Kogălniceanu, Hașdeu, Xenopol și Paulescu au fost evocate pentru a sublinia importanța lor fundamentală în identitatea românească. S-a arătat că aceste personalități nu reprezintă doar figuri istorice, ci sunt coloana vertebrală a spiritului și a valorilor românești, având un rol esențial în conturarea limbii, culturii și statului modern.
„Eminescu nu aparține unui partid. El aparține limbii române. Iorga nu aparține unei doctrine. El aparține memoriei noastre istorice”, a fost unul dintre mesajele exprimate, accentuând faptul că distrugerea simbolurilor culturale este mult mai mult decât un gest politic, fiind o rană pentru conștiința națională.
👉Legea care legitimează distrugerea simbolurilor culturale, criticată în Parlament
Mai grav decât momentul distrugerii simbolice este faptul că parlamentari din partide majore precum USR, PSD, UDMR și PNL au votat o lege ce permite astfel de manifestări, arătând o atitudine de nepăsare față de valorile fundamentale ale neamului românesc. S-a semnalat că acest lucru nu mai poate fi interpretat drept neștiință, ci devine o validare a indiferenței față de sufletul națiunii.
Este subliniată ideea că „un popor care își disprețuiește reperele este un popor ușor de rătăcit”, iar o astfel de abordare poate duce la vid spiritual și cultural, riscând să transforme democrația într-o formă goală, lipsită de fond, cum avertiza Maiorescu cu mai bine de un secol în urmă.