Episcopul Macarie, "ultimul reprezentant al cărturăriei vechi slavone"

Episcopul Macarie, "ultimul reprezentant al cărturăriei vechi slavone"

Episcopul Macarie este recunoscut ca fiind "ultimul reprezentant al cărturăriei vechi slavone" și un important ctitor de locuri sfinte. Contribuția sa la istoria Moldovei este esențială, avându-se în vedere "Cronica" ce îi poartă numele, dar și continuarea "Letopisetului Moldovei", activitate desfășurată la curtea lui Ștefan cel Mare, ce acoperă evenimente din perioada 2 iulie 1504 până în 1550.

Recent, pr. dr. Florin Tuscanu a publicat pe pagina sa de socializare, în rubrica "Dreptul la Neuitare", informații semnificative despre viața și activitatea acestui cronicar. Macarie, fost stareț al Mănăstirii Neamț, a decedat pe 1 ianuarie 1558 și a fost îngropat cu onoruri de către ucenicii săi în Mănăstirea Rășca, pe care o întemeiase.

Conform pr. dr. Florin Tuscanu, Macarie este admirat pentru realizările sale ca "ctitor al narațiunii istorice". El a continuat Letopisetul Moldovei, având un rol crucial în istoriografia moldovenească. Deși activitatea sa pastorală s-a desfășurat pe o perioadă de aproape două decenii, informațiile legate de aceasta sunt limitate. Din acele timpuri s-au păstrat doar trei "cărți domnești" în care îi este menționat numele.

Una dintre cele mai notabile realizări ale episcopului Macarie este construirea Catedralei Episcopale "Sf. Cuv. Parascheva" din Roman, lucrare ce s-a desfășurat între anii 1542 și 1550. Pr. dr. Florin Tuscanu menționează că, din pisania lăsată de cronicar, aflată deasupra ușii de acces a catedralei, aflăm detalii despre această monumentală biserică, finalizată după opt ani de muncă.

Familia domnească a lui Petru Rareș i-a încredințat misiunea de a construi această biserică. Tradiția ortodoxă prevedea ca, la terminarea lucrărilor, să fie pictat chipul ierarhului pe pridvor. Totuși, în cazul Catedralei din Roman, acest lucru nu s-a realizat. Potrivit cercetărilor efectuate de pr. dr. Florin Tuscanu, zugravii au ales să picteze doar chipul Sf. Macarie Egipteanul, patronul episcopului, lăsându-l pe acesta ferit de priviri, întrucât din smerenie, Macarie nu a dorit să fie reprezentat.

După o viață dedicată lui Dumnezeu și poporului său, cronicarul Grigore Ureche notează în Letopisetul său: "în acest an, 7066 (1588), s-a stins Macarie, episcopul Romanului, ziditorul și întemeietorul Mănăstirii Rășca, care a slujit la scaunul Romanului douăzeci și cinci de ani și a fost îngropat cu cinste în mănăstirea sa Rășca". Să fie pomenirea lui veșnică!