Ion Iliescu, fostul președinte al României, a decedat la vârsta de 95 de ani
Ion Iliescu, fostul președinte al României, a decedat la vârsta de 95 de ani
Marti, 5 august, România a anunțat decesul lui Ion Iliescu, primul președinte al țării postrevoluționare, la vârsta de 95 de ani. Ion Iliescu a avut o carieră politică lungă, fiind președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN) și apoi al Comitetului Politic pentru Unitate Națională (CPUN) în perioada 1990-1992, precum și președinte al României în două mandate, între 1992-1996 și 2000-2004. Potrivit monitorulneamt.ro, el rămâne în memoria colectivă ca o figură controversată, marcând o perioadă plină de înflăcături și controverse.
Criticii și susținătorii lui recunosc, însă, că personalitatea lui Ion Iliescu a rămas cea mai influentă din istoria postrevoluționară a României, fiind clar că nimeni dintre urmașii săi nu a reușit să egaleze impactul său. În același timp, unii români păstrează încă o amintire vie a unor sentimente negative față de el, considerând că prezența sa a generat diviziuni sociale adânci și conflicte мног trò.
Orașele și capitalele românești au fost martorii unor evenimente ample, precum transformarea FSN în partid, eveniment aprobat de majoritate în deliberările din ianuarie 1990, însă cu reacții vehemente din partea opoziției. La începutul anului 1990, în București, au avut loc proteste masive împotriva transformării FSN în partid, fiind condusă de partidele istorice PNT-CD, PNL și PSDR. În ziua de 29 ianuarie, însă, FSN a organizat propria contramanifestatie, care a dus la vandalizarea sediilor partidelor istorice.
Noteaza România că în februarie 1990, FSN-ul s-a înregistrat oficial ca partid, iar apoi a fost stabilit atunci parlamentul provizoriu, CPUN, în care jumătate dintre membri erau reprezentanți ai opoziției. În același timp, tensiunile sociale au crescut, culminând cu manifestația din aprilie, coordonată de PNT-CD, și mai ales cu Mișcarea "Piata Universității", care a durat aproape o lună și a dat naștere unor conflicte, inclusiv Mineriada din iunie 1990.
Horia Roman Patapievici, cunoscut scriitor și filozof, recunoaște recent că nu l-a urât pe Ion Iliescu, ci l-a detestat, relatează sursa citată. Protestele din Piața Universității au fost cele mai lungi din Europa și au avut ca țintă directă pe fostul președinte. În timpul acestor manifestații, s-a scandat expresia "mai bine mort decât comunist", referindu-se la fostul Partid Comunist Român, care se autodizolvase în 1989. Ciudat sau nu, peste 4 milioane de români l-au votat pe Iliescu în alegerile din 20 mai 1990, însă în zona de contestare au fost și cei care considerau aceste rezultate ilegale sau manipulative.
Potrivit jurnalistilor, luptele politice și conflictul social s-au adâncit, iar evenimente precum Mineriada și luptele din Piața Universității au fost în parte influențate de interese interne și externe. La funeralii, Guvernul condus de Ludovic Orban a organizat ceremonii naționale, însă USR și PNL, precum și unele grupări civice, au contestat aceste decizii, acuzând că gestul nu respectă memoria victimelor Revoluției și Mineriadei din 1990.
Conform observațiilor, mulți dintre cei prezenți au fost surprinși de absența discursurilor anunțate, inclusiv de lipsa liderului Nicușor Dan, care a fost văzut de doar câțiva în preajma sicriului, fiind de fapt în biroul de la Cotroceni, în apropiere de locul funeraliilor. Se speculează că acesta s-ar fi ascuns acolo pentru a evita intervenția publică sau pentru a urmări evenimentele, relatează monitorulneamt.ro.
De altfel, decizia Guvernului a fost criticată pentru modul în care a fost organizată ceremonia, având în vedere controversele legate de dosarele penale sau acuzațiile extrem de grave aduse lui Ion Iliescu. În timp ce fostul președinte nu beneficiază de condamnare definitivă, justiția a emis mai multe rechizitorii și decizii care îl simbolizează încă în dosarele "Revoluția" și "Mineriada". La rândul său, fostul președinte a declarat că acuzațiile și acuzațiile privind implicarea sa în aceste evenimente sunt bazate pe vorbe și zvonuri.
În încheiere, cei care au organizat funeraliile sunt de părere că gestul a fost unul simplu și sobru, în ton cu caracterul lui Ion Iliescu, în timp ce criticii susțin că aceste evenimente trebuie să fie un moment de reflecție pentru istorie și justiție. Toate acestea, în contextul în care dosarele sale penale încă nu au fost încheiate și procesul legal solicită luarea unei decizii finale.
