Cu ocazia împlinirii a 632 de ani de la prima atestare documentară a orașului Roman, Complexul Muzeal Național Neamț a organizat, sub patronajul Consiliului Județeanț și Societatea Culturală Roman-Mușat, la Muzeul de Istorie din Roman, Corpul A – Palatul Nevruzzi, sâmbătă, 30 martie un simpozion dedicat acestui eveniment major. În cadrul acestui eveniment au fost prezentate o serie de comunicări, având ca temă generală istoria locală, cu accent în acest an pe subiecte legate de comunități și religie. „Cu rol strategic în sistemul defensiv al Moldovei medievale (fapt dovedit de existența celor două cetăți atestate), târgul Romanului a cunoscut o evoluție și o dezvoltare economică constantă, dublată de o creștere a populației în același ritm și întărită de existența unor numeroase minorități, unele dintre ele recunoscute pentru ocupația de bază reprezentată de producție și comerț făcut de evrei, armeni, ruși lipoveni, greci. În acest context, se poate vorbi și despre mai multe religii / biserici, unele chiar legate de specificul etnic: ortodocși, mozaici, catolici, ortodocși de rit vechi”, a afirmat muzeograful Adrian Ciobanu. Cu acestă ocazie au fost susținute studii și comunicări din diverse domenii ale istoriei locale, rod al muncii unor specialiști romașcani și nu numai. În comunicările prezentate, preot dr. Florin Aurel Țuscanu a vorbit despre „Episcopia Romanului în perioada interbelică. Arhiereul Ilarion Băcăoanul”, iar cercetător dr. George Dan Hânceanu a prezentat o serie de date legate de „Cercetările arheologice de la Spitalul Precista din Roman. Rezultate preliminare”; Istoric militar Sorin Grumuș a vorbit despre „Divizia 7 Infanterie Roman în Bătălia Moldovei din 1944. Radu Kiprian și Ștefan Carpușcă au susținut referatul „O zi din viața rușilor lipoveni din Roman”. Profesorul de istorie Petru Flenchea a susținut referatul „Municipiul Roman: interferențe interetnice și confesionale – rușii lipoveni și rromii; mentalități în schimbare”. Tema prezentată de muzeograful Relu Butnariu s-a referit la „Agricultura și creșterea animalelor din zona Roman, reflectate în colecția de etnografie a Muzeului de Istorie din Roman”. Muzeograf Iulia Lazăra prezentat „Aspecte din viața cotidiană în Romanul interbelic văzute de presa vremii”. Ionuț Florin Filip (București, expert UNESCO patrimoniu imaterial) – „Romanul și Bacăul în împărțirea politico-administrativă a Moldovei și României din Evul mediu și până azi”; Pr. George Ouatu (Parohia Văleni) – „Ultimii ceasornicari ai Romanului”; Muzeograf Dan Mihăilescu (Piatra Neamț) – „Generalul Ernest Broșteanu – cavaler al Ordinului Mihai Viteazu”. Dr. Marius Alexandru Istina (C.M.J. „Iulian Antonescu” Bacău) – „Melchisedec Ștefănescu – istoric sau cronicar”; Muzeograf Oana Maria Bălan (CMNN – Muzeul de Științe Naturale Piatra Neamț) – „Rezervații geologice și paleontologice din județul Neamț”; Dr. Otilia Mircea (CMNN – Laboratorul de Restaurare-Conservare), cs. dr. Viorica Vasilache (Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, Institutul Interdisciplinar de Cercetare, Centrul ARHEOINVEST), muzeograf Lavinia-Ana Axentioi (CMNN – Muzeul de Istorie și Etnografie Tîrgu Neamț) – „Tipuri de degradări și deteriorări evidențiate prin tehnici neinvazive la artefacte din metal. Stări de conservare și metodologii de restaurare”; Cristinel Ștefan Tănasă (Direcția Județeană Neamț a Arhivelor Naționale) – „Preotul Constantin Mihai și lupta împotriva regimului comunist din România”; – Muzeograf Daniel Sava (Muzeul Municipal Pașcani) – „Zece icoane românești din patrimoniul Muzeului Municipal Pașcani”. În cadrul activității au fost prezentate și două noi apariții editoriale: Eugen D. Neculau – „Rost și rânduială în satul românesc” (Iași, 2023) și Ion Măzăreanu – „Articole publicate despre Ion Ionescu de la Brad” (editura ”Ion Ionescu de la Brad” Iași, 2024) de către etnograful Marcel Lutic de la Muzeul Municipal Pașcani și de către istoricul militar Sorin Grumuș. Au răspuns invitației organizatorilor primarul Leonard Achiriloaei, dar și deputatul Laurențiu Leoreanu, candidatul PNL la Primăria Roman la alegerile locale din luna iulie, care au avut intervenții în cadrul sesiunii făcând referire la cei 632 de ani de la prima atestare documentară a orașului Roman și modul în care s-a dezvoltat comunitatea. Prima referință a existenței este dată de Uricul lui Roman Mușat, din 30 martie 1392, care reprezintă cel mai vechi document autentic moldovenesc, scris în limba slavonă pe pergament și păstrat la Arhivele Naționale din București. Orașul Roman se distinge în Moldova prin prezența a două fortificații: Cetatea Mușatinilor, construită în timpul domniei lui Petru I Mușat și reprezentând cea mai sudică fortificație moldovenească de la sfârșitul secolului al XIV-lea, și Cetatea Nouă a Romanului, edificată de Ștefan cel Mare la confluența râurilor Moldova și Siret. În perioada secolelor XV – XVI, orașul era cunoscut ca Târgul de Jos și servea drept capitală a Țării de Jos. În acea epocă, Episcopia din Roman a devenit a doua mitropolie a Țării de Jos. De asemenea, în a doua parte a secolului al XVI-lea, Romanul se număra printre orașele cu cel mai mare număr de negustori. În 1834, orașul a devenit capitala județului Roman, iar în 1845 era considerat unul dintre cele mai importante cinci orașe ale Moldovei. Unirea Principatelor Române a stimulat activitatea din Roman, transformându-l într-un puternic centru unionist. În plus, orașul și județul Roman au avut o contribuție semnificativă la Războiul pentru Independență din 1877 – 1878.