Perspective geopolitice ale anului 2024: Alegerea unei noi ordini mondiale
După două războaie mondiale, secolul XX a dat naștere unei ordini mondiale bipolare, ulterior unipolare. Este posibil ca în primul sfert al secolului XXI să asistăm la formarea unei noi ordini mondiale multipolare, care ar putea deveni, în cele din urmă, unipolară. Anul 2024 prefigurează clarificări cu privire la viitoarele evoluții geopolitice, fiind marcat de alegeri în numeroase țări, ce reprezintă circa jumătate din populația globală.
Alegerile vor începe în ianuarie în Taiwan și se vor încheia în noiembrie cu alegerile prezidențiale din SUA. În Europa, am fost deja martorii alegerilor europarlamentare și a celor generale anticipate din Franța, precum și a victoriei laburiștilor în Marea Britanie. Aceste scrutine au loc pe fundalul unei crize economice în creștere, a conflictului continuu din Ucraina și tensiunilor din Orientul Mijlociu, în special în Gaza, dar și a relațiilor tensionate dintre SUA și China.
Analiștii anticipau schimbări majore ale peisajului politic mondial datorită acestor alegeri, dar evoluțiile din prezent indică faptul că nu ele vor fi determinante pentru viitorul geopolitic. Temele principale ale alegerilor din 2024 includ creșterea costului vieții, tranziția către o economie verde, schimbările climatice, orientarea către politica de dreapta, datoriile externe, apărarea și securitatea, dar și evoluția democrației.
Un eveniment important recent a fost Summit-ul anual al Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO), desfășurat între 3 și 4 iulie la Astana. Participarea oficială a Belarusului a crescut numărul membrilor la 10, alături de parteneri precum Azerbaidjan, Qatar, Turcia, Turkmenistan, Emiratele Arabe Unite și de observatorul Mongolia. Statele membre acoperă 80% din suprafața eurasiatică, reprezintă o treime din PIB-ul mondial, 40% din populația globală și dețin importante rezerve de resurse naturale.
În declarația finală, membrii SCO au subliniat „schimbările tectonice în relațiile internaționale” și „încălcările sistematice ale normelor dreptului internațional.” Un obiectiv al organizației este crearea unei „noi ordini internaționale democratice, echitabile, politice și economice.” Pe lângă propunerea Iranului de a crea o bancă comună a SCO, summitul a abordat nevoia unei noi arhitecturi de securitate în Eurasia care să excludă prezența militară externă și să se bazeze pe propriile valute, nu pe dolarul american.
Summit-ul NATO de la Washington, desfășurat în perioada 9-11 iulie, a marcat 75 de ani de la constituirea alianței, fiind axat pe „Ucraina și securitatea transatlantică.” În urma summit-ului, a fost semnat un Acord de cooperare în domeniul securității între România și Ucraina, similar celor semnate de toate statele membre NATO. Cu toate acestea, se observă lipsa obligațiilor clare pentru partea ucraineană și modalități de control asupra utilizării fondurilor.
În context global, asistăm la evenimente semnificative precum participarea Chinei la exerciții militare în Belarus și propunerea președintelui Putin de a crea un parlament BRICS, care ar putea consolida coeziunea organizației. De asemenea, posibila tentativă de asasinare a fostului președinte Donald Trump ar putea influența alegerile în SUA.
Printre principalele probleme geopolitice se numără ascensiunea rivalității China-SUA, schimbările în structura alianțelor, evoluțiile tehnologice și crizele climatice. Aceste tendințe indică un viitor geopolitic complex și dinamic, unde adaptarea rapidă și proactivitatea vor fi esențiale pentru menținerea stabilității globale. Cel mai probabil, vom asista la conturarea unei noi ordini mondiale multipolare, care ar putea deveni unipolară în deceniile următoare.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail