Reformă bugetară în UE. Subvențiile fermierilor ar putea fi pe cale de dispariție. Comisia Europeană pregătește o schimbare radicală a finanțărilor europene, care ar putea duce la eliminarea Pilonului II al Politicii Agricole Comune, într-un efort de simplificare a bugetului multianual post-2027. Sub presiunea schimbărilor climatice, a nevoii de digitalizare rurală și a consolidării comunităților locale, Comisia Europeană a lansat un proiect de reformă bugetară profundă. Acesta vizează comasarea Politicii Agricole Comune (PAC) cu politica de coeziune regională într-un nou mecanism: Fondul European pentru Prosperitate și Securitate Durabilă Economică, Teritorială, Socială, Rurală și Maritimă. Scopul declarat este simplificarea și flexibilizarea accesului la fonduri, dar propunerea ridică numeroase semne de întrebare, în special în rândul fermierilor europeni. Politica Agricolă Comună (PAC) este organizată în doi piloni: Pilonul I – plăți directe către fermieri, în funcție de suprafața agricolă. Pilonul II – dezvoltare rurală, proiecte agro-mediu, modernizare de ferme, infrastructură rurală. În viziunea Comisiei, Pilonul II ar urma să fie eliminat, fondurile urmând să fie reunite cu cele din politica de coeziune (FEDR, FSE, FEADR și Fondul de Coeziune). Astfel, s-ar crea un sistem de Parteneriate Naționale și Regionale, mai flexibil, care să permită finanțări pentru infrastructură, formare profesională, digitalizare sau tranziție ecologică. Avantajele identificate de Comisie: Coerență politică: se elimină separările artificiale între fonduri Sinergii mai mari: o investiție agricolă poate fi legată de infrastructura locală Flexibilitate crescută: regiuni cu nevoi diferite pot accesa resurse combinate Riscurile semnalate: Agricultura ar putea pierde vizibilitate în prioritățile europene Proiectele urbane ar putea deturna fondurile destinate zonelor rurale Fermierii se tem de opacitate în alocarea banilor, fără garanții pentru agro-mediu și sprijin direct Asociațiile fermierilor europeni au protestat în luna mai, acuzând riscul pierderii sprijinului pentru mediu și rural. În plus, mulți miniștri ai agriculturii și inclusiv comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, cer păstrarea celor doi piloni PAC și menținerea unui buget distinct pentru agricultură. Parlamentul European a cerut deja menținerea unui buget specific pentru PAC, considerând-o „coloana vertebrală” a securității alimentare europene. România, cu peste 3 milioane de ferme mici și o mare parte din populație în mediul rural, este printre cele mai expuse la efectele reformei. Subvențiile și proiectele din Pilonul II sunt vitale pentru modernizarea satelor, digitalizare și susținerea tinerilor fermieri. Deși noul sistem promite acces mai simplu la proiecte integrate (ferme + internet + drumuri), lipsa unor mecanisme clare de protecție riscă să diminueze accentul pe rural, în favoarea orașelor. Rata scăzută de absorbție a fondurilor europene în trecut (ex. 2007–2013) rămâne un semnal de alarmă. Reforma face parte din viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2028–2034, care va fi adoptat oficial la finalul anului 2025.Negocierile între Comisie, Parlamentul European și Consiliul UE – denumite triloguri – sunt în stadiu avansat. În februarie 2025, Comisia a publicat și documentul strategic „Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar”, sugerând deschiderea către un sistem unificat.