Unia Europeană recunoaște că oficiali de rang înalt au șters mesaje legate de acordul cu Pfizer

Uniunea Europeană a confirmat că un oficial de rang înalt a revizuit anumite mesaje schimbate între Ursula von der Leyen, președinta executivului UE, și Albert Bourla, CEO-ul Pfizer, însă a afirmat că nu a fost obligată să le păstreze, relatează digi24.ro. Potrivit unor informații, aceste dialoguri au avut loc în timpul negocierilor pentru achiziția a până la 1,8 miliarde de doze din vaccinul împotriva COVID-19, în prima parte a anului 2021, o achiziție considerată o victorie pentru blocul comunitar.

În urma dezvăluirilor, presa a solicitat înregistrări ale acestor mesaje, însă Comisia Europeană a refuzat publicarea lor, decizie contestată în instanță de New York Times. În luna mai, o instanță a UE a hotărât că blocul nu a oferit explicații plauzibile pentru nerealegerea acestor mesaje, iar recent, Comisia a oferit o explicație mai detaliată, dar aceasta nu a liniștit pe activiștii pentru transparență. Ei susțin că mesajele au fost fie șterse, fie pierdute, sub pretextul că erau de scurtă durată și fără importanță.

Se pare că în vara anului 2021, șeful de cabinet al Ursulei von der Leyen, Bjorn Seibert, a citit aceste mesaje. Mai târziu, Comisia a declarat că decizia de a nu le păstra a fost luată după inițierea cererii de acces din partea jurnalistului german Alexander Fanta, relatează sursa citată. Fanta a spus că este „socant și frustrant” să afle că mesajele au fost șterse după solicitarea expresă a acestuia, ceea ce consideră o „rea-credință”.

Comisia Europeană a justificat că aceste mesaje aveau un scop limitat, fiind doar pentru programări, și nu a fost nevoie să le păstreze. În plus, a afirmat că mesajele au fost șterse sau pierdute deoarece oficialii au schimbat telefoanele în 2021 fără a transfera toate datele pe dispozitivele noi. Atunci când Seibert a verificat recent dispozitivul cel mai nou, mesajele nu mai erau disponibile. Potrivit New York Times, această situație indică faptul că comunicări importante despre un subiect de interes public, în momente critice, au fost fie șterse, fie pierdute, de către cei responsabili.

Nick Aiossa, reprezentant al Transparency International EU, s-a declarat nemulțumit de această situație, spunând că „sunt multe întrebări neîncropite” și că nu are un răspuns satisfăcător de la autorități. El a întrebat de ce nu au fost făcute publice aceste mesaje dacă totuși au existat în 2021. Comisia a menționat că, în viziunea lor, mesajele de scurtă durată nu conțineau informații esențiale și, prin urmare, nu aveau nevoie să fie păstrate ca înregistrări publice. Purtătoarea de cuvânt Paula Pinho a reafirmat această poziție, adăugând că și acum nu există nicio obligație legală de a înregistra asemenea conversații.

Notează potrivit digi24.ro că, în contextul legislației diferite din alte state, precum unele state americane sau guvernul federal al SUA, aceste tipuri de mesaje sunt tratate ca înregistrări publice. În ciuda criticilor, Comisia Europeană a refuzat să-și schimbe politica, chiar și după raportul din 2022 al ombudsmanului UE, care a spus că gestionarea mesajelor a fost defectuoasă.

Avocații Comisiei au avut dificultăți în câștigarea și susținerea poziției lor în instanță, evitând uneori să recunoască explicit că aceste mesaje au existat vreodată. În ultimele audieri din 2024, aceștia au spus doar că nu mai pot găsi mesajele, senzația fiind că comunicarea importantă despre un moment de tensiune majoră a fost fie ștersă, fie pierdută, într-un mod care ridică semne de întrebare.

Gestionarea acestor mesaje, cunoscute sub numele de „Pfizergate” la Bruxelles, a devenit o problemă politică importantă pentru Ursula von der Leyen. Aceasta a fost criticată de opoziție și chiar a fost supusă unui vot de încredere, care nu a reușit să o răstoarne. În discursul său, von der Leyen a acuzat, însă, că aceste acuzații sunt o „conspiratie demontată”. Potrivit digi24.ro, cazul continuă să fie un punct de tensiune în contextul transparenței și responsabilității în Uniunea Europeană.