Inteligența artificială ar putea consuma 3% din electricitatea globală până în 2030

Potrivit unui raport al ONU, inteligența artificială ar putea utiliza, până în 2030, aproape 3% din electricitatea globală și o cantitate de apă echivalentă cu necesarul anual al celor 1,3 miliarde de locuitori din Africa Subsahariană. Kaveh Madani, coordonator principal al raportului și director al Institutului Universității Națiunilor Unite pentru Apă, Mediu și Sănătate, subliniază impactul real asupra mediului generat de fiecare interacțiune cu AI.

👉 Impactul energetic și emisiile centrelor de date

Raportul avertizează că, în cazul în care centrele de date ar forma o țară, acestea s-ar clasa pe locul 11 la nivel mondial în ceea ce privește consumul de energie. Se estimează că până în 2030, consumul de energie al centrelor de date va ajunge pe locul 6, având o amprentă la sol similară cu statul Connecticut și emisii comparabile cu cele ale Marii Britanii în 2025, în funcție de utilizarea energiei regenerabile.

„Concluzia principală a acestui raport este că, deși în discursul public AI este percepută ca ceva virtual, digital sau aflat în cloud, în spatele ei există o componentă fizică uriașă și lanțuri de aprovizionare complexe”, explică Madani. Acesta avertizează că, de la extracția mineralelor critice până la gestionarea deșeurilor electronice, fiecare etapă a procesului generează un impact semnificativ asupra mediului.

👉 Estimări privind consumul de energie și resurse

Madani afirmă că estimările sugerează că aproximativ 20% din energia actuală a centrelor de date provine din activitățile legate de inteligența artificială, cu proiecții care indică o creștere la 40% în următorii ani. Aceasta ar putea face ca AI să devină al șaselea cel mai mare consumator de energie din lume, ceea ce coincide cu o amprentă de apă suficientă pentru a satisface nevoile a 1,3 miliarde de oameni din Africa Subsahariană.

Referitor la impactul asupra comunităților, expertul subliniază că anumite zone din lume vor trebui să facă alegeri dificile între apa destinată agriculturii și cea necesară pentru centrele de date. „Dacă comunitățile locale nu sunt implicate în aceste decizii, cei mai vulnerabili vor suporta consecințele”, avertizează el.