Presiunile asupra salariilor din sectorul privat se pot intensifica în următoarele luni

Pe fondul creșterii inflației și al diferențelor persistente între cererea și oferta de forță de muncă, presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat ar putea crește în perioada următoare, notează minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României din 8 august.

Documentul arată că "presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat ar putea crește în perspectivele apropiate, pe fondul evoluției inflatiei din următoarele trimestre și al comportamentului așteptărilor inflationiste pe termen scurt, precum și în contextul decalajelor durează între cererea și oferta de muncă din anumite sectoare." Potrivit Digi24.ro, membrii Consiliului menționează și faptul că pachetul de consolidare bugetară, implementat începând din august 2025, împreună cu politicile salariale și cele referitoare la angajări în sectorul public, precum și măsurile fiscale și bugetare ce vor fi adoptate, vor avea un impact asupra cererii de consum, costurilor și profitabilității companiilor, fiind astfel susceptibile să influențeze și piața muncii.

De asemenea, Consiliul avertizează asupra influențelor globale precum tensiunile comerciale, acordul comercial dintre SUA și Uniunea Europeană și creșterea migrației angajaților din afara UE, precum și extinderea digitalizării și automatizării, toate având potențialul de a afecta economia națională. Reprezentanții BNR au comentat că datele actuale indică atât o scădere a numărului de salariați, cât și o reducere a ratei șomajului conform criteriilor Biroului Internațional al Muncii în trimestrul al doilea, însă sondajele din luna iulie arată o încetinire bruscă a intențiilor de angajare la nivelul principalelor sectoare și o reducere a deficitului de forță de muncă raportat de companii.

Membrii Băncii Naționale le-au transmis că ritmul creșterii salariilor și al costurilor salariale rămâne ridicat, fiind influențat de inflație și de competitivitatea externă. În aprilie-mai, dinamica anuală a salariului mediu brut și a costurilor salariale în industrie a rămas în cifre de două cifre. Anterior, vorbitorii consiliului au precizat că noile estimări releva o înrăutățire așteptărilor privind inflația pentru prima jumătate a orizontului de prognoză, în principal din cauza expirării, în luna iulie, a schemei de plafonare a prețului energiei electrice și a creșterii TVA și accizelor de la 1 august, după măsurile fiscale adoptate în luna iulie.

Potrivit menționează Digi24.ro, rata anuală a inflației urmează să atingă un maxim de aproximativ 9,2% în septembrie 2025, urmând să scadă lent în următoarele trimestre, dar rămânând semnificativ mai ridicată decât prognoza anterioară. Până la sfârșitul anului 2026, inflația ar urma să scadă aproape de 3%. Estimările BNR indică o revenire rapidă la ținta de 2,5%-3% până în iunie 2027.

Conform analizei, factorii inflatori vor rămâne în primă fază inflationisti, în special din cauza costurilor salariale, însă pe termen mediu și lung, tendința va fi de dezinflationare mai accentuată decât s-a anticipat anterior. Membrii consiliului subliniază și că așteptările privind cererea agregată vor fi influențate de reducerea temporară a puterii de cumpărare, dar și de o restructurare a consumului și investițiilor, care vor influența evoluția PIB-ului potențial.

În încheiere, oficialii BNR au subliniat că, deși riscul ca șocurile de pe partea ofertei să afecteze așteptările inflationiste pe termen mediu este redus, este necesară o monitorizare atentă a tuturor indicatorilor economici, având în vedere variabilitatea ultimilor ani.