Update 1 oră în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Simona Stan
Pe 7 decembrie 2025, alegătorii din București, județul Buzău și alte 11 localități au participat la ultimele alegeri locale parțiale ale anului, marcate de o prezență scăzută la vot. Potrivit %source%, Ciprian Ciucu, candidatul PNL, a fost ales primar general al Capitalei cu doar 11,8% din totalul alegătorilor cu drept de vot, un procent care pune în discuție legitimarea reală a mandatelor locale conform Legii 115/2015, aplicată acum cu un singur tur de scrutin.
Alegerile locale din București și alte localități s-au desfășurat în baza Legii nr. 115/2015, care prevede alegerea primarilor și președinților consiliilor județene într-un singur tur. Această lege, adoptată în 2015, a înlocuit două tururi de scrutin care asigurau o legitimare democratică prin majoritatea voturilor exprimate. În opinia multor analiști, această modificare a favorizat perpetuarea în funcții a unor aleși cu sprijin substanțial redus în rândul populației.
Mai mult, prezența la vot a scăzut accentuat în 2025, ajungând la 32,64% în București și la 26% în județul Buzău, față de cote mult mai mari în anul 2024. Aceasta a accentuat problema legitimării scăzute, exemplificată și prin victoria lui Marcel Ciolacu pentru Președinția Consiliului Județean Buzău, obținută cu doar 13% din totalul celor cu drept de vot.
La București, Ciprian Ciucu a fost ales primar general cu 36,16% din voturile exprimate, un număr total de 211.562 alegători, corespunzător unui procent de 11,8% din toți cei 1,8 milioane de bucureșteni cu drept de vot. Dintre ceilalți candidați, Anca Alexandrescu (AUR) a obținut 21,94%, Daniel Băluță 20,51%, iar Cătălin Drulă 13,9%. Retragerile unor candidați după tipărirea buletinelor de vot, fără anularea pozițiilor lor pe buletin, au creat situații confuze, influențând voturile neașteptat.
De asemenea, această competiție a relansat rivalitatea dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan, acesta din urmă fiind susținut puternic de PNL și chiar, într-un joc politic ambiguu, de PSD condus de Sorin Grindeanu. PSD a fost sancționat de electorat și a pierdut teren important, în timp ce Anca Alexandrescu a confirmat creșterea conservatorismului în București, obținând un scor semnificativ peste 20%.
Prezența scăzută și legea electorală actuală, care permite alegerea în numai un tur, generează un deficit de legitimare al aleșilor locali, considerat o problemă majoră de către experți. Criticile se extind și asupra retragerii candidaților după tipărirea buletinelor de vot, fapt ce poate distorsiona rezultatul alegerilor și încurcă alegătorii.
Există apeluri tot mai accentuate pentru revenirea la două tururi de scrutin și chiar pentru introducerea votului obligatoriu, măsuri menite să asigure o reprezentare reală și o responsabilitate crescută față de voința majorității cetățenilor. Situația politică curentă indică o nevoie urgentă de reformă pentru restabilirea unei democrații locale autentice.
Ziua Națională a României din 1 decembrie 2024 a fost caracterizată de o atmosferă divizată, evidențiind tensiunile dintre principalele figuri politice. În timp ce „Hora Unirii” a fost cântată separat de coruri distincte, rivalitatea dintre președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan a fost evidentă pe tot parcursul paradei militare.
Președintele Nicușor Dan și-a schimbat radical abordarea față de presa televizată, acceptând să fie interpelat frecvent de jurnaliști. La emisiunea „România TV” din 17 noiembrie 2025, acesta a afirmat că România trebuie să dispună de armamentul necesar pentru apărarea națională, dar și pentru sprijinirea Ucrainei și Republicii Moldova.
Globalizarea, odată prezentată ca un simbol al progresului și libertății, a adus României o realitate dureroasă. Poporul său se confruntă cu pierderea identității, a valorilor tradiționale și a conștiinței naționale, înlocuite de o lume uniformizată și de goana după confort material.
Românii și-au pierdut încrederea în respectarea legilor, mai ales în aplicarea lor de către autoritățile statului. De aproape 20 de ani, președinții României au încălcat flagrant Constituția, instituția care îi obligă să fie garanți ai respectării legii și mediatori între puterile statului, dar și în plan social.
