Update cu 9 luni în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Crin Antonescu, candidatul desemnat al coaliției de guvernare pentru alegerile prezidențiale, a solicitat ca Călin Georgescu să participe activ la competiția electorală de anul acesta. Într-o declarație făcută duminică la postul de televiziune Digi 24, Antonescu a subliniat importanța unei dezbateri directe în care Georgescu să răspundă întrebărilor jurnaliștilor și ale cetățenilor.
Antonescu a afirmat că vrea să-l vadă pe Georgescu "în carne și oase" într-o astfel de dezbatere, evidențiind faptul că până în prezent acesta a transmis doar mesaje fără a se angaja în discuții reale sau emisiuni televizate. "Mi-aș dori să-l vedem și să-l auzim pe domnul Georgescu într-o dezbatere, răspunzând întrebărilor presei și ale oamenilor," a declarat el.
Fostul lider liberal consideră că este esențial ca publicul să poată analiza propunerile lui Călin Georgescu, pentru a înțelege dacă un număr semnificativ de români susțin această viziune. "Trebuie să ne evaluăm corect opțiunile și să vedem dacă suntem pregătiți să adoptăm o astfel de viziune," a adăugat Antonescu, sugerând că afirmațiile radicale ale lui Georgescu ar trebui supuse unei evaluări publice.
În ceea ce privește legalitatea candidaturii lui Călin Georgescu, Antonescu a menționat că decizia aparține instanțelor și Curții Constituționale, care trebuie să se pronunțe pe baza dovezilor concrete. "Dacă este corect sau nu ca domnul Georgescu să candideze, asta nu pot spune eu, ci doar instanțele și Curtea Constituțională," a concluzionat Antonescu.
Până în decembrie 1989, România a fost parte a lagărului socialist, dar a manifestat o oarecare independență față de rigorile impuse de sovietici. În 1958, Gheorghiu Dej a obținut retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul țării, fiind singura națiune din Pactul de la Varșovia fără armata Roșie.
În perioada Războiului Rece, propaganda a folosit frica pentru a susține eforturile costisitoare de înarmare în Occident și în URSS. În Europa, însă, aceasta a fost diferită, cu state concentrându-se mai mult pe dezvoltare decât pe înarmare.
Au trecut peste patru luni de când Nicușor Dan a preluat funcția la Cotroceni, iar discursurile sale au suscitat numeroase reacții. Se remarcă prin gesturi repetitive, asemănătoare unor ședințe de chiromanție, în care pare că își citește mesajele din palmele sale, spre surprinderea audienței.
România a traversat în ultimele opt decenii trei lovituri de stat majore, printre care cea din 23 august 1944 și cea din 22 decembrie 1989. Cea mai recentă, din 6 decembrie 2024, a fost marcată de anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională, fapt ce a generat controverse intense în societate.
