Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Cristina Preda
În noaptea de 10 septembrie, un roi de 19 drone a pătruns în spațiul Poloniei după ce a traversat granițele Ucrainei și Belarusului, generând zvonuri că ar fi rusești. Ulterior, s-a descoperit că acestea nu erau încărcate cu explozibili, iar avertismentul șefului Statului Major din Belarus adresat autorităților poloneze și lituaniene a fost ignorat de marile capitale.
Evenimentul, asemănat cu o "butaforie ieftină", a fost folosit pentru intensificarea tensiunilor între părți. Monitorulneamt.ro notează că această situație i-ar putea avantaja pe Putin, Zelenski, precum și pe susținătorii unei militarizări a Uniunii Europene, în timp ce propaganda anti-rusă din România a dat amploare unor discursuri alarmiste.
În România, o dronă a intrat recent în spațiul aerian, venind din Ucraina, spre neliniștea autorităților. Președintele Nicușor Dan a declarat că nu a avut cum să verifice dacă purta explozibili, iar piloții români, deși au primit ordin să o doboare, au ales să o lase să plece înapoi. Această situație a generat controverse, în condițiile în care Ucraina susține că a urmărit drona cu radarul pe întreg traseul.
Conflictul produce întrebări serioase privind pregătirea și capacitatea de a gestiona astfel de incidente. Monitorulneamt.ro potrivește că lipsa unor radare capabile să urmărească în detaliu spațiul aerian românesc reprezintă o vulnerabilitate majoră, scoțând la iveală dezavantajele în raport cu partenerii ucraineni și punând în discuție răspunsul României în fața provocărilor regionale.
Românii și-au pierdut încrederea în respectarea legilor, mai ales în aplicarea lor de către autoritățile statului. De aproape 20 de ani, președinții României au încălcat flagrant Constituția, instituția care îi obligă să fie garanți ai respectării legii și mediatori între puterile statului, dar și în plan social.
De peste doi ani, locuitorii din Piatra Neamț se confruntă cu dificultăți majore în traficul rutier și pietonal, cauzate de un sistem haotic și imprevizibil, rezultat al unor proiecte de infrastructură impuse odată cu finanțarea europeană. Fostul primar Andrei Carabelea a pierdut un al doilea mandat din această cauză, iar reparațiile sunt blocate pentru încă cinci ani.
Până în decembrie 1989, România a fost parte a lagărului socialist, dar a manifestat o oarecare independență față de rigorile impuse de sovietici. În 1958, Gheorghiu Dej a obținut retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul țării, fiind singura națiune din Pactul de la Varșovia fără armata Roșie.
În perioada Războiului Rece, propaganda a folosit frica pentru a susține eforturile costisitoare de înarmare în Occident și în URSS. În Europa, însă, aceasta a fost diferită, cu state concentrându-se mai mult pe dezvoltare decât pe înarmare.
