Incidentul dronelor: tensiuni și acuzații între Kiev, Varșovia și București

În noaptea de 10 septembrie, un roi de 19 drone a pătruns în spațiul Poloniei după ce a traversat granițele Ucrainei și Belarusului, generând zvonuri că ar fi rusești. Ulterior, s-a descoperit că acestea nu erau încărcate cu explozibili, iar avertismentul șefului Statului Major din Belarus adresat autorităților poloneze și lituaniene a fost ignorat de marile capitale.

Evenimentul, asemănat cu o "butaforie ieftină", a fost folosit pentru intensificarea tensiunilor între părți. Monitorulneamt.ro notează că această situație i-ar putea avantaja pe Putin, Zelenski, precum și pe susținătorii unei militarizări a Uniunii Europene, în timp ce propaganda anti-rusă din România a dat amploare unor discursuri alarmiste.

În România, o dronă a intrat recent în spațiul aerian, venind din Ucraina, spre neliniștea autorităților. Președintele Nicușor Dan a declarat că nu a avut cum să verifice dacă purta explozibili, iar piloții români, deși au primit ordin să o doboare, au ales să o lase să plece înapoi. Această situație a generat controverse, în condițiile în care Ucraina susține că a urmărit drona cu radarul pe întreg traseul.

Conflictul produce întrebări serioase privind pregătirea și capacitatea de a gestiona astfel de incidente. Monitorulneamt.ro potrivește că lipsa unor radare capabile să urmărească în detaliu spațiul aerian românesc reprezintă o vulnerabilitate majoră, scoțând la iveală dezavantajele în raport cu partenerii ucraineni și punând în discuție răspunsul României în fața provocărilor regionale.