România a pierdut suveranitatea câștigată în perioada comunistă, spun istorici
Până în decembrie 1989, România a fost parte a lagărului socialist, dar a manifestat o oarecare independență față de rigorile impuse de sovietici. În 1958, Gheorghiu Dej a obținut retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul țării, fiind singura națiune din Pactul de la Varșovia fără armata Roșie. Un alt moment-cheie a fost în 1968, când Nicolae Ceaușescu a condamnat invazia sovietică în Cehoslovacia.
Deși România devenise frecventabilă pe plan internațional, cu invitații oficiale în țări occidentale și poziții diplomatice curajoase, începând cu anii 1990 ea și-a pierdut treptat relevanța geostrategică. Potrivit monitorulneamt.ro, decembrie 1989 nu a fost doar o revoluție spontană a românilor, ci un eveniment în care Vestul și Estul și-au stabilit interesele, organizând evenimentele care au dus la căderea regimului Ceaușescu.
În ultimele decenii, România a trecut printr-o serie de crize politice și dezinformări, fiind supusă unor presiuni interne și externe ce i-au subminat suveranitatea. Principalele „pericole” vehiculate sunt legate de amenințări externe ca „războiul hibrid rusesc”, pe care actuala putere, susținută de Bruxelles, îl folosește pentru a justifica restricții și pentru a mobiliza societatea.
Nicușor Dan, recent implicat în combaterea „războiului hibrid”, a susținut în foruri europene necesitatea unor măsuri speciale împotriva acestei forme de dezinformare. Totuși, mulți critici consideră că România este manipulată atât de influențe din Est, cât și din Vest, iar cei mai afectați sunt cetățenii, care resimt anxietatea războiului și a austerității. Monitorulneamt.ro notează că temerile reale ale românilor sunt legate mai degrabă de instabilitatea politică internă și pierderea suveranității naționale.
