Update cu 21 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Până în decembrie 1989, România a fost parte a lagărului socialist, dar a manifestat o oarecare independență față de rigorile impuse de sovietici. În 1958, Gheorghiu Dej a obținut retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul țării, fiind singura națiune din Pactul de la Varșovia fără armata Roșie. Un alt moment-cheie a fost în 1968, când Nicolae Ceaușescu a condamnat invazia sovietică în Cehoslovacia.
Deși România devenise frecventabilă pe plan internațional, cu invitații oficiale în țări occidentale și poziții diplomatice curajoase, începând cu anii 1990 ea și-a pierdut treptat relevanța geostrategică. Potrivit monitorulneamt.ro, decembrie 1989 nu a fost doar o revoluție spontană a românilor, ci un eveniment în care Vestul și Estul și-au stabilit interesele, organizând evenimentele care au dus la căderea regimului Ceaușescu.
În ultimele decenii, România a trecut printr-o serie de crize politice și dezinformări, fiind supusă unor presiuni interne și externe ce i-au subminat suveranitatea. Principalele „pericole” vehiculate sunt legate de amenințări externe ca „războiul hibrid rusesc”, pe care actuala putere, susținută de Bruxelles, îl folosește pentru a justifica restricții și pentru a mobiliza societatea.
Nicușor Dan, recent implicat în combaterea „războiului hibrid”, a susținut în foruri europene necesitatea unor măsuri speciale împotriva acestei forme de dezinformare. Totuși, mulți critici consideră că România este manipulată atât de influențe din Est, cât și din Vest, iar cei mai afectați sunt cetățenii, care resimt anxietatea războiului și a austerității. Monitorulneamt.ro notează că temerile reale ale românilor sunt legate mai degrabă de instabilitatea politică internă și pierderea suveranității naționale.
În perioada Războiului Rece, propaganda a folosit frica pentru a susține eforturile costisitoare de înarmare în Occident și în URSS. În Europa, însă, aceasta a fost diferită, cu state concentrându-se mai mult pe dezvoltare decât pe înarmare.
Au trecut peste patru luni de când Nicușor Dan a preluat funcția la Cotroceni, iar discursurile sale au suscitat numeroase reacții. Se remarcă prin gesturi repetitive, asemănătoare unor ședințe de chiromanție, în care pare că își citește mesajele din palmele sale, spre surprinderea audienței.
România a traversat în ultimele opt decenii trei lovituri de stat majore, printre care cea din 23 august 1944 și cea din 22 decembrie 1989. Cea mai recentă, din 6 decembrie 2024, a fost marcată de anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională, fapt ce a generat controverse intense în societate.
În noaptea de 10 septembrie, un roi de 19 drone a pătruns în spațiul Poloniei după ce a traversat granițele Ucrainei și Belarusului, generând zvonuri că ar fi rusești. Ulterior, s-a descoperit că acestea nu erau încărcate cu explozibili, iar avertismentul șefului Statului Major din Belarus adresat autorităților poloneze și lituaniene a fost ignorat de marile capitale.
