Update 2 ore în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Simona Stan
Globalizarea, odată prezentată ca un simbol al progresului și libertății, a adus României o realitate dureroasă. Poporul său se confruntă cu pierderea identității, a valorilor tradiționale și a conștiinței naționale, înlocuite de o lume uniformizată și de goana după confort material.
Țara a înlocuit terenurile și bisericile cu ecrane și centre comerciale, iar legăturile umane au fost slăbite de plecarea masivă a muncitorilor în străinătate. „Ne-am exportat forța de muncă și ne-am importat neputința”, reflectând declinul societății românești.
Conform monitorulneamt.ro, această criză a valorilor a fost agravată și de acceptarea pasivă a schimbărilor, care a înlocuit discernământul cu fascinația față de modele străine și un limbaj corporatist ce ascunde adesea adevărul. Globalizarea devine astfel „o formă elegantă de sclavie”.
Românii trebuie să redescopere ce înseamnă să fie autentici, ancorându-se în valorile și rădăcinile lor, pentru a opri declinul spiritual și cultural ce amenință viitorul țării. „Putem opri căderea dacă redescoperim ce înseamnă să fim români”, se afirmă în mesajul introspectiv.
Românii și-au pierdut încrederea în respectarea legilor, mai ales în aplicarea lor de către autoritățile statului. De aproape 20 de ani, președinții României au încălcat flagrant Constituția, instituția care îi obligă să fie garanți ai respectării legii și mediatori între puterile statului, dar și în plan social.
De peste doi ani, locuitorii din Piatra Neamț se confruntă cu dificultăți majore în traficul rutier și pietonal, cauzate de un sistem haotic și imprevizibil, rezultat al unor proiecte de infrastructură impuse odată cu finanțarea europeană. Fostul primar Andrei Carabelea a pierdut un al doilea mandat din această cauză, iar reparațiile sunt blocate pentru încă cinci ani.
Până în decembrie 1989, România a fost parte a lagărului socialist, dar a manifestat o oarecare independență față de rigorile impuse de sovietici. În 1958, Gheorghiu Dej a obținut retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul țării, fiind singura națiune din Pactul de la Varșovia fără armata Roșie.
În perioada Războiului Rece, propaganda a folosit frica pentru a susține eforturile costisitoare de înarmare în Occident și în URSS. În Europa, însă, aceasta a fost diferită, cu state concentrându-se mai mult pe dezvoltare decât pe înarmare.
