Încotro merge România? O privire critică asupra guvernării actuale și a măsurilor de austeritate

Guvernul Cioloș din 2019, cunoscut și sub denumirea de „Guvernul ZERO”, a fost introdus în discutie, fiind acuzat de Klaus Iohannis că a fost necesar să moară oameni pentru a justifica anumite decizii, relatează monitorulneamt.ro. Acest guvern a marcat începutul unui capitol controversat în istoria politică a țării, instaurând ceea ce unii numesc „prostocracie”, un termen folosit pentru a critica calitatea guvernărilor.

În prezent, Ilie Bolojan, care a avut recent un mandat în Bihor, a anunțat măsuri de austeritate dură, inspirate, potrivit unor opinii, din vechi modele. Bolojan se află acum în centrul atenției, evidențiind că România merge pe un curs extrem de dificil, cu măsuri vizibile de reducere a cheltuielilor, despre care experții spun că pot duce țara spre criză. Mai mult, măsurile propuse de Bolojan, deși dure, par a fi stricte și fără o clară susținere politică, noteaza sursa citată.

Traian Băsescu anunța în 2010, conform informațiilor, că guvernul său va reduce salariile bugetarilor cu 25% și pensiile cu 10%, decizii dure puse în aplicare atunci, pe fondul crizei economice. În comparație, Nicușor Dan, actualul președinte al PSD, nu a făcut niciun anunț similar, fiind ocupat până acum cu alte probleme, precum gestionarea deficitului bugetar, o ecuație încă nerezolvată de către el.

Conform declarațiilor, strategia lui Bolojan se bazează pe austeritate „totală”, mai degrabă orizontală decât verticală, și mai mult pe reducerea cheltuielilor de jos în sus, decât invers. Acest hospitalizare a economiei românești poate fi devastatoare, iar sprijinul politic pentru măsuri dure sau pentru un eventual succes rămâne incert, se precizează în articol.

Din punct de vedere internațional, economistul de renume Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în 2008, a afirmat în 2024 că, în perioade de criză, austeritatea reprezintă o greșeală, deoarece afectează negativ economia și consumul. El noteaza că succesul în SUA se bazează mai mult pe conexiuni decât pe competențe, și a criticat apariția ceea ce el numește „capitalism de cumetrie”, fenomen care, potrivit altora, a devenit deja un obicei în România.

Reamintim faptul că, în 2002, fostul președinte Ion Iliescu a avertizat despre apariția „capitalismului de cumetrie” în țară, unde anumite grupuri parazitează finanțele statului, naționalizând pierderile și reținând profitul. În acest context, guvernul actual pare să se îndrepte spre direcția de a vinde companii de stat profitabile sau strategice, precum „Hidroelectrica” și „Nuclearelectrica”, opinie criticată de analiști, care consideră această strategie riscantă și periculoasă pentru suveranitatea națională.

Monitorulneamt.ro precizează că prioritatea majoră a guvernului Bolojan pare să fie alocarea a 5% din PIB pentru apărare și sprijin pentru Ucraina și Republica Moldova, fără o dezbatere serioasă în societate sau în Parlament despre intervențiile militare sau implicarea directă a României. În același timp, politica externă a SUA afișează comportamente contradictorii, retrăgându-se din Europa și renunțând la percepția otrăvită asupra Rusiei, fapt care complică și mai mult poziția României în acest context geopolitic tensionat.

În final, reputația actualului guvern, criticată dur mai ales de politologii ca Alina Mungiu Pippidi, s-a ales cu reproșuri legate de compoziție și de lipsa unor strategii clare pentru administrarea țării. Deciziile de austeritate, împinse de la spate de o coalitie fragilă, pot duce la un nou decalaj social și economic, iar implicațiile politice, inclusiv posibile schimbări de alianțe, devin din ce în ce mai probabile în perspectiva următoarelor ani.