Problematica sistemului educațional românesc se intensifică odată cu deschiderea anului școlar
Anul școlar a început, iar odată cu el reapar problemele vechi ale sistemului educațional din România. Dintre acestea, se remarcă prăpastia dintre generații, deficitul de implicare al profesorilor și elevilor, bullying-ul de la nivelul elevilor și cel instituit de cadrele didactice, analfabetismul funcțional și digital, abandonul școlar și multe altele.
În așteptarea unor schimbări sistemice benefice, articolul de față intenționează să contribuie la îmbunătățirea relației profesor-elev. Deși metodele didactice sunt esențiale, nu trebuie să fie prioritizate în detrimentul relației interumane dintre profesori și elevi. O metodă bună nu va avea eficiență dacă profesorul nu reușește să câștige încrederea elevilor. Este esențial ca elevii, în special copiii, să învețe într-un mediu care să le ofere un sentiment de siguranță și susținere.
În România, profesorii nu sunt instruiți cum să dezvolte aceste relații prin metode științifice, ceea ce duce adesea la frustrare. Aceasta poate provoca o spirală negativă, în care profesorii plasează vina pe elevi pentru lipsa de rezultate, nefiind conștienți că ei conduc acest proces. Empatia, ca factor cheie, este de multe ori înțeleasă greșit. Elevii apreciază o atitudine mai mult de mentorat, unde se simt valorizați, decât o conexiune afectuoasă.
Este important ca profesorii să descopere calitățile fiecărui elev și să construiască relații autentice cu aceștia. Această autenticitate răspunde mai bine nevoilor elevilor decât clișeele sau distanțarea emoțională. Profesorii ar trebui să evalueze obiectiv relația pe care o au cu fiecare elev și să valorizeze progresul, fără a lăsa emoțiile negative să influențeze procesul de învățare.
Trezirea curiozității și plăcerii de a învăța ar trebui să devină prioritatea educației, mai ales într-o eră digitală în care informația este la îndemână. Profesorii trebuie să evolueze dincolo de metodele tradiționale și să adopte tehnici interactive, care să faciliteze implicarea elevilor. Din păcate, mulți profesori sunt în continuare constanți în utilizarea metodelor învechite, ceea ce afectează capacitatea de adaptare la nevoile elevilor din generația actuală.
Trebuie recunoscut că utilizarea tehnologiei în educație este crucială. Profesorii ar trebui să colaboreze cu elevii pentru a utiliza echipamentele tehnologice în siguranță în sala de clasă, protejându-se de distragerile și riscurile online. Este momentul să integram învățarea interactivă și să facem lecțiile mai atractive, chiar dacă manualele tradiționale și caietele nu mai sunt la fel de atrăgătoare ca în trecut.
A fi profesor în România reprezintă o reală provocare. Frustrările pot influența negativ relația cu elevii, dar niciodată nu ar trebui să devină o justificare pentru comportamente nepotrivite. O relație pozitivă cu elevul rămâne cel mai puternic motor al educației. În plus, umorul sănătos poate facilita apropierea de elevi, ajutându-i să depășească momentele dificile.
Pentru îmbunătățirea relațiilor educaționale, profesorii ar putea colabora cu specialiști, cum ar fi psihologii, în vederea unei înțelegeri mai profunde a nevoilor lor și pentru a beneficia de suport necesar în această meserie provocatoare. Astfel, sistemul educațional românesc poate spera la o evoluție pozitivă în viitor.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
