Remus Stefureac lasă în urmă cariera de consilier și lansează campanii controversate despre comunism
Remus Stefureac lasă în urmă cariera de consilier și lansează campanii controversate despre comunism
Remus Stefureac, fost consilier al lui George Maior, directorul SRI între 2006 și 2015, a ales să plece din lumea serviciilor secrete și să se reprofileze în zona cercetării sociale. Potrivit monitorulneamt.ro, după ce și-a încheiat activitatea la SRI, Stefureac a devenit patron și fondator al companiei de cercetare sociologică INSCOP, acuzată de unii că inventează ținte pentru a primi fonduri publice.
Recent, Stefureac a lansat o campanie controversată, intitulată „Combaterea nostalgiei comunismului”, după ce un sondaj realizat de INSCOP a arătat că 66,2% dintre români cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun. Aceste rezultate au fost reluate și comentate de Stefureac, care consideră că această situație trebuie combătută pentru a tăia din întreprinderile de opinie legate de trecutul comunist. Potrivit unor notează cotidianul, acesta s-a indignant față de faptul că mulți români sunt nostalgici după comunism și a încercat să ofere explicații, invocând interferențe externe și mișcări extremiste.
La rândul său, IICCMER, cercetare sociologică finanțată de guvern, a folosit și ea rezultatele sondajului pentru a susține existența unei „nostalgii colective a comunismului” în percepția populației. Cu toate acestea, Stefureac confundă intenționat percepția românilor despre Nicolae Ceaușescu cu cea despre comunismul în general, susține monitorul. Acesta uită că PCR a fost oficial desființat în 1990, iar aderarea României la NATO în 2004 și UE în 2007 au fost susținute de peste 80% din populație, nu de influența Rusiei, cum face el acuzarea.
Stefureac promite o campanie anti-comunistă plătită din fonduri publice, care să analizeze „tragediile comunismului” într-un muzeu dedicat, însă cere și un muzeu similar pentru perioada post-1990, considerând că și acea perioadă a avut propriile tragedii, în special în opera sistemului SRI-DNA. În opinia sa, aceste evenimente sunt parte a unei „diversiuni”, menită să justifice alte interese politice.
„Concluziile" sale despre creșterea procentului celor care regretă comunismul, de la 45% în 2014 la 56% în 2024, după părerea lui Stefureac, sunt explicate ca fiind rezultatul propagandei rusești. El critică, astfel, actuala guvernare și gestionarea economică a României, sugerând că rădăcinile problemei sunt în influența externă, ignorând criticile legate de guvernările liberale și de criza internă.
De asemenea, Stefureac se arată preocupat de fenomenul „nostalgiei după comunism”, pe care îl definește ca fiind o manifestare a extremismului și a pro-rusismului, pe care îl consideră o consecință a războiului informațional dus de Rusia. El cere alocarea unui miliard de euro pentru dezvoltarea capacităților tehnice și creative ale României în această luptă, evidențiind lipsa lor și considerând că statul român are resursele pentru astfel de investiții, chiar dacă acestea par destinate unui „muzeu de război”.
Beția sa de acuze și explicații a stârnit critici, fiind comparat cu Petre Roman și acțiunile sale din anii ’90, atunci când a spus despre „mormanul de fiare vechi”. Stefureac justifică poziția sa prin argumentul că în comunism nu a existat libertate, ceea ce pentru el reprezintă un lucru bun și prioritar, ignorând că unele condiții erau mai bune decât în perioada actuală, așa cum susțin unii români.
Pe lângă această campanie, el nu menționează tragediile din sistemul penitenciar comunist și din justiție, ridicându-se doar împotriva „propagandei ruse”. Pentru el, muzeele dedicat „tragediilor comuniste” ar trebui să fie completate cu alte tabere ale suferinței din perioada post-1990, pentru a arăta că adevăratele răni ale țării provin din „opera” serviciilor de informații.
Aceste afirmații ale lui Stefureac au fost comunicate în cadrul unei prezentări la Guvernul României, unde a vorbit despre „nivelul nostalgiei” și despre influența războiului informațional, în timp ce ignoră complet alte probleme interne ale țării. Astfel, el și-a justificat nevoia de fonduri pentru „lupta” contra propagandei, considerând România incapabilă să se apere singură, insistând pe ideea că lipsa libertății în comunism era un mit.
Potrivit monitorulneamt.ro, aceste poziții și campanii sunt parte a unei strategii de „reeducare” și de disimulare a problemelor reale ale României, unde majoritatea populației, mai ales cei care au trăit perioada comunistă, simte că unele aspecte ale vremurilor trecute au fost mai bune decât ceea ce duce țara astăzi, iar Stefureac se arată dispus să folosească orice metodă pentru a-și justifica activitatea.
