România se pregătește pentru un an electoral complex
Anul 2023 se anunță a fi unul plin de alegeri, cu șapte runde programate, interconectate între ele. Prima rundă, desfășurată pe 9 iunie, a avut ca scop alegerea europarlamentarilor, președinților consiliilor județene, consilierilor județeni, primarilor și consilierilor locali. Aceste alegeri au stabilit un prim clasament al partidelor, care va influența următoarele scrutinuri, programate între 24 noiembrie și 8 decembrie, în care românii vor alege Președintele și membrii Parlamentului.
De la instaurarea democrației în România, se tot afirmă că românii „își aleg conducătorii pe care îi merită”. Votul ar trebui să se desfășoare într-o cunoștință de cauză, dar realitatea arată că alegătorii sunt adesea influențați de emoții și simpatii în ultimul moment, mai degrabă decât de o analiză rațională a candidaților.
Candidatul ideal este cel care vine cu un palmares consistent și calități relevante pentru funcția pe care o dorește. În schimb, există și candidați care se bazează pe atractivitatea personală sau pe o imagine extravagantă, ceea ce riscă să îi facă să fie aleși fără o evaluare corectă.
Printre candidații bine pregătiți se numără Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Mircea Geoană, în timp ce alții, precum George Simion sau Diana Sosoacă, se bazează pe notorietatea lor creată prin prezența de moment. Acest fenomen a dus la promovarea unor persoane fără experiență și competență în politică, aducând în prim-plan nepotismul și clientelismul.
Democrația românească a fost marcată de instabilitate în ultimii 20 de ani, iar recent, s-a conturat ideea ca ierarhia politică să fie inversată. Alegerile parlamentare sunt acum percepute ca fiind mai importante decât cele prezidențiale, având în vedere că stabilitatea politică este o prioritate pentru români.
Pe 24 noiembrie, România va intra în prima rundă a alegerilor prezidențiale, dar până acum nu a apărut nicio alianță electorală semnificativă. Lista candidaților este de așteptat să fie lungă și variată, însă mulți dintre aceștia nu au o bază politică solidă. Finanțarea campaniilor electorale, în special suma semnificativă ce poate fi obținută prin depășirea pragului de 3% la voturi, atrage candidați din toate părțile, dar nu neapărat cu intenții legitime din punct de vedere național.
Alegearea președintelui pe 8 decembrie va influența structura viitorului Parlament și Guvern. Votul românului ar trebui să fie conștient și informat, mai ales că ulterioarele evenimente politice depind de aceasta. Sursele de influență externe, precum voturile din Diaspora, semnalează că alegerea președintelui nu se va limita la unul dintre candidații din țară, ci va avea efecte mult mai amplificate, inclusiv în politica internațională a României.
În concluzie, viitorul politic al României depinde de alegerile ce vor avea loc în acest an, iar trebuie să ne asigurăm că voturile noastre sunt exprimate conștient și cu o înțelegere profundă a opțiunilor disponibile.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
