Analiză AEI: România menține costuri mari la energie pentru persoanele vulnerabile

Asociaţia Energia Inteligentă (AEI) arată că, deși România aplică un sistem de plafonare a prețurilor la energie, persoanele cu venituri mici suportă în continuare facturi ridicate. Comparativ cu Grecia, unde statul acoperă aproape integral costurile energetice pentru cei vulnerabili, în România sprijinul public este limitat, ceea ce menține povara financiară asupra acestora ridicată.

👉 Diferențele între politicile de sprijin energetic din România și Grecia

Potrivit analizei AEI, diferența majoră între costurile suportate de persoanele vulnerabile din România și Grecia nu vine din nivelul tarifelor, ci din politica de sprijin a statului. În Grecia, o persoană care trăiește din indemnizația socială minimă, cu un venit anual de circa 9.600 de euro, are facturi la gaze și electricitate de aproximativ 1.800 de euro pe an. Însă statul acoperă până la 100% din aceste costuri pentru consumatorii vulnerabili, eliminând practic povara financiară.

În România, o persoană singură cu ajutor social minim, având un venit anual în jur de 3.000 de euro, trebuie să plătească aproximativ 1.257 de euro anual pentru gaze și energie electrică, dar primește în jur de 150 de euro ajutor. Astfel, 88% din factură rămâne în sarcina persoanei, ceea ce înseamnă peste o treime din venit alocat doar pentru energie, reflectând o situație clară de sărăcie energetică.

👉 Limitările plafonării prețurilor și impactul asupra familiilor cu venituri reduse

Sistemul de plafonare a prețurilor la energie limitează tarifele maxime aplicate, dar nu țintește direct sprijinirea celor cu venituri mici. În cazul unei familii cu un salariu minim și un copil, venitul anual este similar în România (aproximativ 9.566 de euro) și Grecia (circa 10.560 de euro). Cu toate acestea, în Grecia ajutorul public poate acoperi întreaga factură de energie, în timp ce în România se oferă un sprijin de doar 142 de euro, forțând astfel familia să suporte aproape integral costurile.

Pentru cei cu venituri mari, plafonarea aduce o economie directă, însă pentru consumatorii vulnerabili factura rămâne o povară semnificativă. Astfel, o parte din fondurile publice din România subvenționează și consumatori care nu sunt în nevoie, în timp ce sprijinul pentru cei defavorizați este redus.

Schema de plafonare a prețului la gaze naturale în România este valabilă până la 31 martie 2026. După această dată, limita de 0,31 lei/kWh cu TVA pentru consumatorii casnici și 0,37 lei/kWh cu TVA pentru noncasnici va dispărea complet, eliminând astfel protecția actuală.

Bogdan Ivan și-a exprimat însă încrederea că nu vor apărea majorări abrupte după 1 aprilie 2026, menționând că există oferte sub prețul plafonat și că, în cel mai pesimist scenariu, se preconizează „o prelungire de un an de zile cu o reducere graduală a acestui plafon”. Această evoluție va fi esențială pentru gestionarea poverii financiare a consumatorilor vulnerabili în anii următori.