Exclusiv Medicul Radu Țincu: Dacă legea salarizării va fi adoptată va duce la agravarea deficitului de personal din ATI și primiri urgențe

Medicul Radu Țincu, șef Secție ATI la Spitalul Floreasca, a declarat la Digi24 că în România există o criză de personal în sistemul de sănătate. Acesta spune că, de exemplu, a discutat cu asistenți medicali care se tem că venitul lor va scădea, iar din această cauză sunt dispuși să se mute în privat pe posturi unde nu depun același efort, dar unde ar primi aceiași bani ca în prezent. De asemenea, Radu Țincu atrage atenția că „dacă astăzi vom reduce sporurile, vom face o regresie în timp cu 15 ani”, deoarece atunci s-au înființat sporuri pentru a atrage personal medical în spitalele județene care aveau posturi neocupate. În plus, dacă legea salarizării va fi adoptată în forma actuală, „ea survine pe un deficit deja existent de personal medical, iar acest lucru va duce la agravarea deficitului de personal din secțiile de terapie intensivă și primiri urgențe”, subliniază medicul. „Avem o criză de personal, fără dubiu, și această criză de personal nu se referă doar la posturile blocate. Trebuie să facem o diferență foarte clară între posturile care sunt bugetate și sunt blocate de acest memorandum, care nu au putut fi scoase la concurs, și posturile care ar fi necesare conform legislației în vigoare, pentru că avem o legislație, avem ordine de ministru ce spun: care este numărul de personal necesar pentru a funcționa o secție de terapie intensivă. Un ordin este din 2009 și unul este reactualizat în 2025. Aceste ordine spun numărul de medici și de asistenți pentru fiecare secție de terapie intensivă. Trebuie să vă spun astăzi nicio secție din România nu respectă aceste ordine, pentru că spitalele nu și-au actualizat necesarul de personal în conformitate cu acestea”, a declarat Radu Țincu. „Avem nevoie de o asistentă la doi pacienți de terapie intensivă, dar în realitate, astăzi jonglăm undeva în marile spitale unde avem suficient personal, o asistentă la patru-cinci bolnavi de terapie intensivă. Deci avem un deficit de cel puțin jumătate de asistenți medicali, nu mai vorbim de infirmiere și personal auxiliar, unde în unele spitale nu există, sunt spitale care nu au brancardieri, sunt spitale care nu au medic infecționist, așa cum prevede ordinul. Deci, avem un deficit mult mai grav decât acele posturi pe care acum Guvernul încearcă să le deblocheze. România, ca să ajungă la standardele europene în 2026, are nevoie să înființeze posturi de medici, asistenți medicali pentru a putea să ofere un act medical de calitate”, a adăugat acesta. Am avut discuții deja cu asistenți medicali care m-au întrebat dacă le accept transferul către alte secții din spital. Nu mai vor să lucreze în terapie intensivă pentru că este foarte dificil și vor să meargă către secții unde activitatea este mai ușoară și nu au atât de multe responsabilități, iar unii m-au întrebat dacă se vor reduce salariile. „Mi-au spus că vor pleca către sistemul privat, pentru că pot să meargă la recoltări de analize unde nu fac o activitate atât de intensă și să primească un salariu similar, pentru că aceste scăderi de venituri care au fost calculate în spațiul public vizează undeva la 700-1.000 lei un asistent medical”, afirmat medicul. „Pentru secțiile de terapie intensivă, medicii au o scădere de 3.000-3.500 de lei, ceea ce iarăși pe mulți îi duce cu gândul către migrația în privat, dar trebuie să ne gândim de ce au fost crescute aceste sporuri de terapie intensivă, pentru că în urmă cu 15 ani erau spitale care nu aveau medic ATI, spitalul nu putea funcționa în anumite zone pentru că nu exista această specialitate, pentru că nimeni nu dorea să meargă acolo, și atunci s-au crescut aceste sporuri tocmai pentru a încuraja medicii să meargă în spitalele județene care aveau deficit de personal. Dacă astăzi vom reduce sporurile, vom face o regresie în timp cu 15 ani. Nu cred că vrea cineva ca România din 2026 să se întoarcă în urmă cu 15 ani”, a mai spus Țincu. „Oamenii sunt neîncrezători și, în momentul în care vii și spui că dai niște compensații, înseamnă că tot încerci să acoperi ceva care este deficitar. Compensația este, de fapt, o altă formă a unui spor, dar ce este important în proiectul de lege este că această compensație este pe o perioadă limitată de timp, fapt care va duce la un moment dat la pierderea ei, undeva la 5 ani de zile. Și mai este un lucru important: aceste salarii nu vor mai crește în perioada următoare. În următorii 5 ani, salariile vor rămâne stagnante, ceea ce cred că pe mulți îi sperie această rămânere a veniturilor într-o marjă stabilă, în contextul în care inflația fluctuează de la o zi la alta, carburanții s-au scumpit foarte mult, viața în sine s-a scumpit foarte mult. Cel mai important lucru este să aducem necesarul de personal la valorile reale. În momentul în care funcționezi cu deficit de personal, asta înseamnă risc de malpraxis, înseamnă calitatea actului medical scăzută, înseamnă risc de oboseală și risc ca acești oameni să plece la un moment dat din sistemul de sănătate publică. Deci, dacă nu vom proteja colectivul de personal medical din spitalele care duc cu adevărat greul sistemului sanitar, ei vor pleca către zone ceva mai confortabile. Al doilea lucru important este ca sporurile să nu mai existe, pentru că sporurile sunt niște artificii financiar-contabile care nu sunt stabile în timp. Salariul trebuie crescut astfel încât să reprezinte complexitatea muncii pe care medicul o desfășoară”, a punctat șeful secției ATI de la Spitalul Floreasca. În nicio țară din Uniunea Europeană nu există sporuri de 70%, pentru că aceste sporuri sunt regăsite în salariul de bază al specialității respective. În acest moment, dacă legea va fi adoptată, ea survine pe un deficit deja existent de personal medical, iar acest lucru va duce la agravarea deficitului de personal din secțiile de terapie intensivă și primiri urgențe. Medicul Radu Țincu spune că este un principiu normal ca spitalele să primească bani și personal pe măsura pacienților care sunt tratați acolo. „Vă dau un exemplu: un profesor nu este plătit în funcție de 20 sau 30 de elevi pe care îi pregătește, are un salariu stabilit prin lege, care este finanțat de la bugetul de stat. Însă ce vreau să vă spun este că în sistemul de sănătate, cel puțin, eu cred că în ultimii 10 ani, spun frecvent acest lucru, avem nevoie de criterii de performanță. Finanțarea spitalelor nu poate să fie făcută la găleată. Nu toate spitalele trebuie să primească finanțare fără niciun fel de evaluare a performanțelor lor”. „Dacă vom introduce aceste criterii de performanță care vizează pe de o parte spitalul în ansamblul lui și pe de altă parte medicul individual, pentru că și aici sunt iarăși foarte multe discrepanțe între un chirurg care operează un pacient pe lună și un chirurg care operează 30 de pacienți pe lună, ei primesc la sfârșitul lunii aceeași salarizare. Deci, va trebui să regândim sistemul de evaluare al spitalelor, iar criteriul de performanță trebuie să fie cel care dictează finanțarea. Ai o performanță ridicată, vei primi o finanțare corespunzătoare”, a conchis Radu Țincu.