Update 20 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Radu Ratiu, a anunțat un proiect important pentru infrastructura județeană, care vizează construirea unui drum montan modern ce va conecta principalele zone turistice. Investiția, susținută prin fonduri europene, are ca scop facilitarea accesului și dezvoltarea turismului, dar și susținerea economiei locale, conform declarațiilor făcute la emisiunea Napoca LIVE.
Zona montană din județul Cluj joacă un rol crucial în dezvoltarea turismului, potrivit vicepreședintelui CJ, Radu Ratiu. Modernizarea drumului Capușu Mare – Râșca – Beliș – Padiș, începută în mandatul precedent, este acum în plină desfășurare pentru a răspunde creșterii traficului.
Ratiu explică: „Am obținut finanțare europeană pentru modernizarea acestuia, iar planurile includ stații de încărcare pentru vehicule electrice și o infrastructură adaptată pentru traficul modern. Vrem să aducem acest drum la nivelul unui drum montan din Austria sau Elveția”. Aceasta va facilita circulația atât a localnicilor, cât și a turiștilor, asigurând un acces mai bun în zona montană.
Vicepreședintele CJ Cluj punctează că dezvoltarea infrastructurii rutiere are un impact direct asupra economiei și turismului locale. „În ultimele luni am alocat peste 10 milioane de lei doar pentru școli, dar ceea ce ne lipsea față de vestul Europei era să creăm o fabrică locală, astfel încât oamenii să își găsească loc de muncă aici”, a menționat Ratiu, subliniind importanța extinderii rețelelor de drumuri și canalizare.
Pe lângă drumul montan, se pregătesc și alte proiecte: finalizarea drumului spre monumentul de la Bobâlna și cel de la Aschileu la Topa Mică. Aceste investiții vor oferi alternative pentru traficul din Cluj-Napoca, reducând aglomerația pe drumurile principale și susținând atât dezvoltarea economică, cât și turismul în județul Cluj.
Ziua Națională a României din 1 decembrie 2024 a fost caracterizată de o atmosferă divizată, evidențiind tensiunile dintre principalele figuri politice. În timp ce „Hora Unirii” a fost cântată separat de coruri distincte, rivalitatea dintre președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan a fost evidentă pe tot parcursul paradei militare.
Președintele Nicușor Dan și-a schimbat radical abordarea față de presa televizată, acceptând să fie interpelat frecvent de jurnaliști. La emisiunea „România TV” din 17 noiembrie 2025, acesta a afirmat că România trebuie să dispună de armamentul necesar pentru apărarea națională, dar și pentru sprijinirea Ucrainei și Republicii Moldova.
Globalizarea, odată prezentată ca un simbol al progresului și libertății, a adus României o realitate dureroasă. Poporul său se confruntă cu pierderea identității, a valorilor tradiționale și a conștiinței naționale, înlocuite de o lume uniformizată și de goana după confort material.
Românii și-au pierdut încrederea în respectarea legilor, mai ales în aplicarea lor de către autoritățile statului. De aproape 20 de ani, președinții României au încălcat flagrant Constituția, instituția care îi obligă să fie garanți ai respectării legii și mediatori între puterile statului, dar și în plan social.
