Josnicia, casa bună cu prostia: un manifest pentru apărarea valorilor culturale ale României

Josnicia, casa bună cu prostia: un manifest pentru apărarea valorilor culturale ale României

Articolul publicat de Octavian Stireanu pe 18 ianuarie 2025, intitulat „Josnicia, casa bună cu prostia”, pe Cotidianul.ro, reprezintă o reacție ferventă împotriva degradării valorilor culturale și academice din România. Stireanu își construiește argumentul pe o serie de observații clare, plecând de la acuzațiile aduse de Kelemen Hunor, analizând astfel deteriorarea discursului public și impactul distructiv al propagandei.

Critica sa se îndreaptă cu precădere către asocierea academicianului Mircea Malita cu o rețea de spionaj coordonată de Mihai Caraman, o insinuare avansată de Kelemen Hunor. Conform lui Hunor, Mircea Malita ar fi legat de Calin Georgescu, despre care se susține că ar fi fost parte din această rețea. Aceste acuzații sunt etichetate de Stireanu drept o „josnicie” fără precedent, menționând că intenția este de a discredita reputația unui intelectual remarcabil al României.

Octavian Stireanu subliniază că realizările lui Mircea Malita ar trebui să fie cele care îl definesc, cum ar fi inovatoarea sa lucrare de doctorat despre „Modele matematice pentru negocieri” și contribuțiile sale ca profesor la Universitatea din București. Împreună cu activitatea sa diplomatică și academică, aceste realizări demonstrează impactul semnificativ asupra științei și educației din România.

Stireanu respinge afirmațiile scandaloase și atenționează asupra unui fenomen mai larg: amestecarea valorilor autentice ale țării cu „mocirla securistoidă” din discursul public. Autorul consideră absurdă ideea că un individ de doar șase ani în momentul expulzării lui Mihai Caraman ar putea fi asociat cu o rețea de spionaj.

În plus, Stireanu reflectează asupra influențelor pozitive pe care le-a avut trecutul său academic. El menționează personalități emblematice, precum Acad. Grigore Moisil, Acad. Octav Onicescu și disidentul Mihai Botez, care i-au modelat gândirea și l-au inspirat să contribuie la educația științifică din România.

La final, Stireanu lansează o critică aspră a situației politice și sociale din prezent, pe care o compară cu un „bolsevism renăscut”. El denunță mass-media ca o mașină de propagandă care suprimă dezbaterea rațională. În acest climat, democrația este compromisă, iar valorile fundamentale ale societății sunt atacate sub pretextul unei „dictaturi democratice”.

Articolul lui Stireanu se dovedește a fi nu doar o apărare a lui Mircea Malita, ci și un apel la responsabilitate socială, educație și respect pentru tradițiile naționale. Acesta îi încurajează pe cititori să adopte o poziție activă împotriva denigrațiilor și distorsionării realității în contextul actual.