Update 9 minute în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Judecătoarea Raluca Moroșanu, cunoscută pentru criticile aduse conducerii Curții de Apel București privind atmosfera „toxică” din instituție, a fost recuzată dintr-un complet de judecată care analiza măsurile preventive într-un dosar de trafic de droguri, potrivit informațiilor publicate pe site-ul luju.ro.
Cererea de recuzare a fost depusă de avocatul inculpatului, Alexandru Turiga, care a invocat articolul 64 alin. 1 lit. f din Codul de procedură penală, menționând că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată. Turiga a susținut că în interviul acordat portalului Recorder, judecătoarea Moroșanu arătase că „judecătorul nu poate avea sentimente umane precum empatia, compasiunea în raport de un inculpat”, ceea ce ar indica o prejudecată.
În interviul citat, Moroșanu spunea referitor la conducerea instanței: „Nu simt, știu! Ni se tot spune că trebuie să fim oameni […], să fim oameni, să înțelegem problemele inculpaților”. Ea sublinia că la Curtea de Apel București se cere judecătorilor să fie indulgenți cu cei acuzați, în special cei implicați în cazuri de evaziune fiscală, și îi critica pentru presiunile exercitate în sensul achitării prea ușoare a acestora.
Cererea de recuzare a fost analizată de judecătorii Bogdan Dari și Nicoleta Nolden, care nu au ajuns la o decizie comună. Astfel, în complet a fost inclusă și judecătoarea Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry, care a avut votul decisiv în acceptarea recuzării Ralucăi Moroșanu.
Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry este una dintre judecătoarele menționate în documentarul Recorder „Justiție Capturată” pentru că ar fi închis un dosar important, cel al lui Marian Vanghelie, în ciuda probelor evidente. Această situație a ridicat semne de întrebare cu privire la criteriile și motivațiile deciziei de recuzare, bazată pe o interpretare contestată a declarațiilor judecătoarei Moroșanu.
Judecătorul Danileț a criticat dur decizia de recuzare, declarând că „soluția de azi cu privire la recuzarea Ralucăi Moroșanu este profund greșită”. El spune că acest fapt contravine drepturilor judecătorilor de a vorbi liber despre deficiențele sistemului judiciar, sancționându-i în schimb pentru aceste demersuri.
Ziua Națională a României din 1 decembrie 2024 a fost caracterizată de o atmosferă divizată, evidențiind tensiunile dintre principalele figuri politice. În timp ce „Hora Unirii” a fost cântată separat de coruri distincte, rivalitatea dintre președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan a fost evidentă pe tot parcursul paradei militare.
Președintele Nicușor Dan și-a schimbat radical abordarea față de presa televizată, acceptând să fie interpelat frecvent de jurnaliști. La emisiunea „România TV” din 17 noiembrie 2025, acesta a afirmat că România trebuie să dispună de armamentul necesar pentru apărarea națională, dar și pentru sprijinirea Ucrainei și Republicii Moldova.
Globalizarea, odată prezentată ca un simbol al progresului și libertății, a adus României o realitate dureroasă. Poporul său se confruntă cu pierderea identității, a valorilor tradiționale și a conștiinței naționale, înlocuite de o lume uniformizată și de goana după confort material.
Românii și-au pierdut încrederea în respectarea legilor, mai ales în aplicarea lor de către autoritățile statului. De aproape 20 de ani, președinții României au încălcat flagrant Constituția, instituția care îi obligă să fie garanți ai respectării legii și mediatori între puterile statului, dar și în plan social.
