Update 9 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Klaus Iohannis și-a declarat astăzi demisia din funcția de președinte al României, punând astfel capăt unui mandat care se apropia de final. Anunțul vine pe fondul unor discuții despre o posibilă suspendare în Parlament, care devine acum inutilă datorită acestei decizii.
Președintele a precizat că demisia va avea loc pe 12 februarie 2025. "Pentru a scuti România de o evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcție. Dumnezeu să binecuvânteze România", a declarat Iohannis în fața jurnaliștilor. De asemenea, el a argumentat că demersul de suspendare era nejustificat, subliniind că nu a încălcat niciodată Constituția și că astfel de acțiuni nu aduc beneficii.
Iohannis a mai spus că plecarea sa din funcție este o măsură de precauție pentru a evita o situație rușinoasă pentru țară, afirmând că partenerii internaționali nu ar înțelege organizarea unui referendum de demitere în timp ce se desfășoară deja alegerile pentru un nou președinte. Se interpretează că demisia sa este o modalitate de a scăpa de umilința care ar fi venit odată cu procesul de suspendare.
În contextul acestei decizii, Parlamentul se pregătea să demareze procedurile de suspendare. Cu toate acestea, acum că președintele a ales să demisioneze, procesul va fi abandonat.
Reacțiile pe scena politică nu au fost previzibile. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că nu fusese informat despre demisie înainte, dar a asigurat că "avem proceduri constituționale clare și guvernul rămâne stabil". De cealaltă parte, fostul președinte Traian Băsescu a criticat gestul lui Iohannis, numindu-l "un act de lașitate". Călin Georgescu, câștigătorul turului întâi, a cerut reluarea procesului electoral, în timp ce Crin Antonescu a considerat că "decizia a fost una înțeleaptă". Elena Lasconi a menționat că demisia a venit "foarte târziu".
În urma plecării lui Iohannis, președintele Senatului, Ilie Bolojan, va prelua interimatul funcției până la alegerile prezidențiale programate în luna mai.
Românii și-au pierdut încrederea în respectarea legilor, mai ales în aplicarea lor de către autoritățile statului. De aproape 20 de ani, președinții României au încălcat flagrant Constituția, instituția care îi obligă să fie garanți ai respectării legii și mediatori între puterile statului, dar și în plan social.
De peste doi ani, locuitorii din Piatra Neamț se confruntă cu dificultăți majore în traficul rutier și pietonal, cauzate de un sistem haotic și imprevizibil, rezultat al unor proiecte de infrastructură impuse odată cu finanțarea europeană. Fostul primar Andrei Carabelea a pierdut un al doilea mandat din această cauză, iar reparațiile sunt blocate pentru încă cinci ani.
Până în decembrie 1989, România a fost parte a lagărului socialist, dar a manifestat o oarecare independență față de rigorile impuse de sovietici. În 1958, Gheorghiu Dej a obținut retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul țării, fiind singura națiune din Pactul de la Varșovia fără armata Roșie.
În perioada Războiului Rece, propaganda a folosit frica pentru a susține eforturile costisitoare de înarmare în Occident și în URSS. În Europa, însă, aceasta a fost diferită, cu state concentrându-se mai mult pe dezvoltare decât pe înarmare.
