Update 2 zile în urmă
Timp de citire: 1 minut
Articol scris de: Cristina Preda
Moțiunea de cenzură împotriva guvernului condus de Nicolae Bolojan a fost respinsă, în urma votului din Parlament. Potrivit redactorului RRA, 139 de parlamentari au votat pentru moțiune, iar doar doi au fost împotrivă. Pentru ca moțiunea să treacă, erau necesare 232 de voturi favorabile.
Reprezentanții partidului de guvernare au menținut cvorumul ședinței, însă au refuzat să își exprime votul. Astfel, moțiunea inițiată de partidele din opoziție nu a reușit să destabilizeze guvernul Bolojan. Surse oficiale au confirmat că strategia coaliției a fost de a nu risca adoptarea moțiunii prin abținere.
Potrivit newsbv.ro, această încercare face parte dintr-o serie de acțiuni politice menite să testeze coeziunea guvernului în 2025. Deputații și senatorii din coaliția aflată la putere au arătat astfel unitate față de atacurile venite din partea opoziției în Parlament.
Ziua Națională a României din 1 decembrie 2024 a fost caracterizată de o atmosferă divizată, evidențiind tensiunile dintre principalele figuri politice. În timp ce „Hora Unirii” a fost cântată separat de coruri distincte, rivalitatea dintre președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan a fost evidentă pe tot parcursul paradei militare.
Președintele Nicușor Dan și-a schimbat radical abordarea față de presa televizată, acceptând să fie interpelat frecvent de jurnaliști. La emisiunea „România TV” din 17 noiembrie 2025, acesta a afirmat că România trebuie să dispună de armamentul necesar pentru apărarea națională, dar și pentru sprijinirea Ucrainei și Republicii Moldova.
Globalizarea, odată prezentată ca un simbol al progresului și libertății, a adus României o realitate dureroasă. Poporul său se confruntă cu pierderea identității, a valorilor tradiționale și a conștiinței naționale, înlocuite de o lume uniformizată și de goana după confort material.
Românii și-au pierdut încrederea în respectarea legilor, mai ales în aplicarea lor de către autoritățile statului. De aproape 20 de ani, președinții României au încălcat flagrant Constituția, instituția care îi obligă să fie garanți ai respectării legii și mediatori între puterile statului, dar și în plan social.
