Update 3 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Fostul secretar de stat în Ministerul Justiției a subliniat, într-o postare pe Facebook, că justiția nu se face în stradă, iar mesajele străzii trebuie tratate cu seriozitate în cadrul legal și constituțional de către reprezentanții aleși ai cetățenilor. Ea clarifică că niciun partid politic nu are dreptul să confişte vocea cetățenilor și să-și impună interesele proprii, ceea ce ar reprezenta un act de cinism, nu de civism, conform declarațiilor publicate de %source%.
Fostul secretar de stat amintește că România deține un cadru legislativ în domeniul justiției compatibil cu standardele Uniunii Europene privind independența sistemului judiciar. Aceasta conform %source%, care precizează că obiectivul de a desființa Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) s-a realizat, ceea ce a dus la adoptarea unui pachet legislativ considerat de Comisia Europeană și Comisia de la Veneția drept un progres semnificativ în lupta împotriva corupției.
În urma acestor reforme, monitorizarea prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) a fost ridicată, ceea ce a facilitat integrarea României în spațiul Schengen, considerată una dintre cele mai importante realizări recente ale țării în context european. Aceste progrese au fost recunoscute și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a declarat că munca poate continua în cadrul mecanismului standard privind statul de drept, în egală măsură pentru toate statele membre ale UE.
Accentuând responsabilitatea fiecărui actor din sistemul judiciar, fostul oficial subliniază că autonomia acestora în folosirea instrumentelor legale este esențială și că nu este corect să se generalizeze problemele izolate ale unor magistrați la întregul sistem. Peste 90% dintre magistrați respectă cu strictețe jurământul profesional, exercitându-și atribuțiile conform legii. În ciuda unor dezacorduri punctuale, mecanismele instituționale existente permit reglarea acestor situații, iar cadrul legal poate fi îmbunătățit pe baza dialogului interinstituțional.
Primarul Nicușor Dan a fost primul care a inițiat un dialog direct cu magistrații pentru a înțelege nevoile reale ale sistemului, evidențiind importanța colaborării în identificarea soluțiilor. Ulterior, Parlamentul are responsabilitatea de a ajusta cadrul legal în acord cu acele nevoi exprimate în mod legitim, pentru a sprijini binele public și a asigura o justiție funcțională și echitabilă.
Ziua Națională a României din 1 decembrie 2024 a fost caracterizată de o atmosferă divizată, evidențiind tensiunile dintre principalele figuri politice. În timp ce „Hora Unirii” a fost cântată separat de coruri distincte, rivalitatea dintre președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan a fost evidentă pe tot parcursul paradei militare.
Președintele Nicușor Dan și-a schimbat radical abordarea față de presa televizată, acceptând să fie interpelat frecvent de jurnaliști. La emisiunea „România TV” din 17 noiembrie 2025, acesta a afirmat că România trebuie să dispună de armamentul necesar pentru apărarea națională, dar și pentru sprijinirea Ucrainei și Republicii Moldova.
Globalizarea, odată prezentată ca un simbol al progresului și libertății, a adus României o realitate dureroasă. Poporul său se confruntă cu pierderea identității, a valorilor tradiționale și a conștiinței naționale, înlocuite de o lume uniformizată și de goana după confort material.
Românii și-au pierdut încrederea în respectarea legilor, mai ales în aplicarea lor de către autoritățile statului. De aproape 20 de ani, președinții României au încălcat flagrant Constituția, instituția care îi obligă să fie garanți ai respectării legii și mediatori între puterile statului, dar și în plan social.
