Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Ieri, Senatul a adoptat în calitate de for decizional proiectul de lege privind voluntariatul militar, care introduce un nou cadru legal pentru cetățenii care doresc să participe voluntar la serviciul militar pe timp de pace. Potrivit %source%, această inițiativă vizează modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apărării. Legea creează conceptul de „soldat/gradat voluntar în termen”, deschis tuturor românilor cu vârste între 18 și 35 de ani.
Proiectul de lege stabilește o formă voluntară de îndeplinire a serviciului militar activ pe timp de pace. Aceasta se adresează atât bărbaților, cât și femeilor cu domiciliul stabil în România, care nu au îndeplinit alte forme ale serviciului militar, și prevede un program de pregătire de bază cu durata de până la patru luni. Participanții beneficiază gratuit de cazare, echipament, hrană, asistență medicală și alte drepturi prevăzute pentru militarii în termen.
În plus, cetățenii înscriși în acest program primesc o indemnizație echivalentă cu trei câștiguri salariale medii brute utilizate pentru fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Indemnizația se achită în tranșe lunare egale, iar cei care nu finalizează programul trebuie să restituie suma primită și cheltuielile făcute pentru pregătire.
Legea mai prevede că, în situația instituirii stării de urgență, a stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare ori de război, rezerviștii sunt mobilizați conform nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale. Cetățenii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii au obligația să se prezinte la locul și momentul indicat în ordinul de chemare.
În cazul în care aceștia se află temporar în străinătate, legea prevede termene clare pentru prezentarea la centrele militare, de până la 15 zile calendaristice de la notificare. Aceleași reguli se aplică și rezerviștilor voluntari plecați temporar în afara țării, iar gradații și soldații activi sunt considerați, din punct de vedere al serviciului, militari profesioniști alături de ofițeri și subofițeri.
Ziua Națională a României din 1 decembrie 2024 a fost caracterizată de o atmosferă divizată, evidențiind tensiunile dintre principalele figuri politice. În timp ce „Hora Unirii” a fost cântată separat de coruri distincte, rivalitatea dintre președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan a fost evidentă pe tot parcursul paradei militare.
Președintele Nicușor Dan și-a schimbat radical abordarea față de presa televizată, acceptând să fie interpelat frecvent de jurnaliști. La emisiunea „România TV” din 17 noiembrie 2025, acesta a afirmat că România trebuie să dispună de armamentul necesar pentru apărarea națională, dar și pentru sprijinirea Ucrainei și Republicii Moldova.
Globalizarea, odată prezentată ca un simbol al progresului și libertății, a adus României o realitate dureroasă. Poporul său se confruntă cu pierderea identității, a valorilor tradiționale și a conștiinței naționale, înlocuite de o lume uniformizată și de goana după confort material.
Românii și-au pierdut încrederea în respectarea legilor, mai ales în aplicarea lor de către autoritățile statului. De aproape 20 de ani, președinții României au încălcat flagrant Constituția, instituția care îi obligă să fie garanți ai respectării legii și mediatori între puterile statului, dar și în plan social.
