Alegerile prezidențiale din 2024: Data și candidații conturează atmosfera politică

În România, alegerea datei pentru scrutinul prezidențial din 2024 a generat discuții aprinse între partidele din coaliția de guvernare, majoritatea formată din PSD și PNL. Inițial, primul și al doilea tur al alegerilor erau programate pentru luna septembrie, însă liberalii au cerut amânarea acestora. După negocieri îndelungate, cele două partide au convenit asupra unui nou calendar: primul tur va avea loc pe 24 noiembrie, iar al doilea pe 8 decembrie. De asemenea, între cele două tururi se vor desfășura alegerile parlamentare pe 1 decembrie.

În perspectiva alegerilor prezidențiale, mai mulți candidați și-au anunțat intenția de a participa. Aceștia provin din diverse formațiuni politice și au experiențe variate în domeniul politic, administrativ și diplomatic. Aproape jumătate dintre candidați au studii în drept, însă nu aceasta va fi tematica principală a analizei.

• Marcel Ciolacu (PSD) – actualul premier al României și președintele Partidului Social Democrat.
• Nicolae Ciucă (PNL) – fost premier și președinte al Partidului Național Liberal.
• Elena Lasconi (USR) – președinta Uniunii Salvați România.
• Mircea Geoană (independent) – fost secretar general adjunct al NATO și fost ministru de Externe.
• George Simion (AUR) – președintele Alianței pentru Unirea Românilor.
• Diana Sosoacă (S.O.S. România).
• Ana Birchall (independentă).
• Cristian Diaconescu (independent).
• Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român).

Fiecare dintre aceștia aduce cu sine atât puncte tari, cât și puncte slabe, configurând astfel un peisaj electoral complex. Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă beneficiază de suport din partea unor partide mari și de experiență administrativă, însă sunt percepuți ca reprezentanți ai politicii tradiționale. Elena Lasconi promite o viziune nouă, dar îi lipsește experiența la nivel național. Mircea Geoană, cu vasta sa experiență diplomatică, ar putea fi privit cu suspiciune la revenirea în prim-planul politicii.

George Simion se concentrează pe atragerea electoratului naționalist, însă aceasta ar putea duce la o izolare pe plan internațional. Diana Sosoacă, prin retorica sa naționalistă, se confruntă cu provocări legate de lipsa de coerență politică. Ana Birchall, expert în domeniul justiției și al afacerilor europene, se confruntă cu vizibilitate redusă și un suport politic limitat. Cristian Diaconescu, cu o carieră diplomatică respectată, va trebui să depășească dificultatea de a avea un partid puternic în spate pentru a mobiliza votanții. În final, Cristian Terheș capitalizează pe sentimentele eurosceptice și conservatoare, însă tonul său polarizant ar putea restrânge baza de suport.