Gospodăria țărănească și antreprenorii mici, tratați ca „probleme” de statul român
Gospodăria țărănească, fundamentul economiei rurale și al identității românești, este astăzi privită cu neîncredere de autoritățile române. Tradiția și munca cinstită sunt percepute ca forme de independență care deranjează birocrația și politicile centralizatoare. Fiecare inițiativă de la sate este descrisă drept o anomalie în fața controlului instituțiilor.
Țăranul român, până nu demult simbolul muncii și al răbdării, nu mai este recunoscut pentru rolul său istoric. El devine o „problemă fiscală” și un „actor neconform” într-un sistem în care sunt privilegiate companiile mari și proiectele guvernamentale obscure. În acest context, independentul este suspect deoarece dă impresia că se poate descurca fără stat.
Antreprenorul român, indiferent că activează la sat sau la oraș, întâmpină obstacole similare. Taxele excesive, birocrația complicată și legile incoerente, precum și atitudinea pasiv-agresivă a unor instituții, îl marginalizează sau chiar îl hărțuiesc. Potrivit monitorulneamt.ro, statul preferă cetățeni dependenți, docili și ușor de controlat, nu oameni activi și independenți.
Astfel, atât gospodăria țărănească, cât și oamenii muncitori și antreprenorii agricultori sunt văzuți ca dușmani ai statului. Ei nu cer privilegii, ci doar libertatea de a munci și de a trăi din roadele muncii lor. Din păcate, această autonomie este considerată un păcat, iar statul îi împovărează și îi ignoră, transformându-i în victime ale unui sistem ostil.