Instabilitatea politică afectează economia României: dobânzi mai mari și riscuri pentru PNRR
România se confruntă cu efectele negative ale instabilității politice, care se manifestă prin creșterea dobânzilor și a riscurilor asociate cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform unei analize realizate de Confederația Patronală Concordia. Studiul semnalează că efectele pe termen mediu și lung pot fi semnificative pentru economia țării.
👉 Consecințele imediate ale instabilității politice asupra finanțelor
Analiza evidențiază faptul că instabilitatea politică are un “cost economic direct și măsurabil”, vizibil în ratele de împrumut, cursul de schimb și accesarea fondurilor PNRR, pe care România ar putea să le piardă. În acest moment, țara plătește o penalizare zilnică din cauza crizelor suprapuse. Dobânzile la care se împrumută statul au crescut brusc, ajungând de la 6,4% în februarie la 7,31%. Dacă această instabilitate va continua, se preconizează o adâncire a acestor creșteri, generând costuri mai mari pentru firme și rate lunare mai ridicate pentru cetățeni.
Cursul euro ar putea crește între 1-2%, trecând de la 5,09 lei la 5,20 lei. România, având unul dintre cele mai ridicate grade de transmitere a cursului în inflație din regiune, va simți rapid această modificare prin creșterea prețurilor de consum. În plus, ratele la credite ar putea înregistra o creștere de 7,5-10%, ceea ce ar duce la o reducere a veniturilor disponibile și la o presiune suplimentară asupra consumatorilor.
👉 Perspectivele pe termen lung și provocările bugetare
Pe termen mediu și lung, miza este considerabil mai mare. O eventuală criză care compromite reducerea deficitului bugetar ar putea duce România la pierderea ratingului de țară investment grade. Analiza subliniază că Ungaria a experimentat o situație similară, rezultând într-o majorare a costurilor de finanțare cu 3 puncte procentuale. Aplicat României, un astfel de scenariu ar putea genera plusuri de cheltuieli cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 și +33 miliarde în 2030, totalizând peste 100 miliarde lei în cinci ani.
Pentru a face față acestor cheltuieli suplimentare și a menține bugetul de stat conform cu angajamentele asumate față de partenerii europeni, România ar trebui să majoreze TVA cu 3 puncte procentuale sau să crească toate celelalte impozite. Conform scenariului optimist, România ar putea pierde 30% din sumele PNRR estimate pentru 2026, adică aproximativ 3,5 miliarde euro. În cel negativ, pierderile ar putea ajunge la 50%, iar în scenariul critic la 70%, ceea ce reprezintă în jur de 8 miliarde euro.
