Deputații votează prelungirea plafonării adaosului comercial pentru alimente

Deputații discută miercuri despre prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la finalul anului 2026, măsură contestată de comercianți. Potrivit digi24.ro, Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, susține că această plafonare generează „distorsiuni” în piață și conduce la scumpirea altor produse. Propunerea a primit aviz favorabil în Comisia de Agricultură și va fi votată în plen.

👉 Măsura plafonării adaosului comercial și opoziția comercianților

În prezent, 17 categorii de produse alimentare beneficiază de plafonarea adaosului comercial, inclusiv pâinea albă simplă, laptele, ouăle, carnea proaspătă de pui și porc, precum și fructele și legumele vrac. Feliciu Paraschiv a reiterat opoziția organizației sale față de plafonare, subliniind că „nu suntem de acord și nu am fost niciodată de acord cu intervenția brutală pe o piață care ar trebui să fie liberă”.

Vicepreședintele ANCMMR a argumentat că plafonarea afectează competiția, generând distorsiuni ale pieței. „În momentul în care se fixează niște limite maxime de adaos, comercianții au mai puțin spațiu ca să concureze cu strategii proprii de preț”, a adăugat el.

👉 Impactul plafonării asupra prețurilor și inflației

Paraschiv a subliniat că efectul de waterbed se resimte, prețurile altor produse crescând semnificativ. „Consecința cea mai mare pe care am văzut-o a fost efectul de waterbed, când au crescut prețurile la produse care nu erau supuse plafonării”, a afirmat el, referindu-se la detergenți și produse de uz casnic. Acesta a subliniat că eliminarea plafonării ar putea duce la reglarea naturală a prețurilor în funcție de cerere și ofertă.

Vicepreședintele ANCMMR a adăugat că plafonarea nu este o soluție viabilă pentru reducerea inflației și a evidențiat că măsura a fost introdusă în 2023, într-o vreme în care inflația depășea 10%. „Problema este că nu plafonarea reglează inflația. Soluția este să găsim o metodă prin care produsul românesc să existe mai mult în coșul de cumpărături al clienților”, a concluzionat el.