Ministrul Economiei denunță abuzuri și salarii nemodificate în companiile de stat

Ministrul Economiei, Radu Miruţă, susține că doar un singur director de companie subordonată ministerului și-a redus salariul, în condițiile în care se discută despre tăieri ale cheltuielilor publice. Potrivit declarațiilor ministrului, existentele contracte conțin condiții inexistente, iar unii șefi din companiile de stat folosesc pozițiile pentru afaceri foarte profitabile, de multe ori prin interpuși, fără să fie afectați de salariile exagerate pe care le au.

👉Măriri salariale nejustificate și clauze contractuale nefuncționale

Radu Miruţă a explicat că la preluarea mandatului a constatat că multe companii și-au majorat salariile chiar înainte de venirea sa în minister, unele chiar de 12-14 ori în patru ani. Ministrul a precizat că a început să analizeze contractele cadru și a descoperit clauze incoerente despre indicatorii de performanță, cum ar fi prezența la serviciu și respectarea programului de lucru, condiții care nici măcar nu erau îndeplinite de angajați.

În fapt, angajații ar fi venit doar în proporție de 70%, ceea ce nu îndeplinea pragul minim de 50% prevăzut pentru sancțiuni. Astfel, doar unui singur director i s-a redus salariul, ca efect al presiunii publice, arată ministrul, care a precizat: „Unul singur şi-a tăiat salariul de bună voie.”

👉Utilizarea companiilor de stat pentru afaceri personale și cheltuieli controversate

După șase luni la conducerea Ministerului Economiei, Radu Miruţă afirmă că a descoperit situații în care persoane din consiliile de administrație stau pe funcții neplătite, dar folosesc pozițiile pentru a face afaceri mari, prin interpuși sau direct pe numele lor. Ministrul a subliniat că pentru aceste persoane salariul nu conta, ci controlul asupra resurselor companiei. El a explicat: „Sunt companii care gestionează resurse ale statului român de unde îşi făceau nişte business-uri imense, treaba cu salariul era doar aşa, o mască.”

De asemenea, ministerul a descoperit contracte costisitoare și suspecte, cum ar fi unul de 800.000 de lei pentru un film de publicitate de 30 de secunde, în compania Salrom. Totodată, la Romaero s-a propus vânzarea unui teren de 2-3 milioane de euro pentru a finanța reparația unei porți în valoare de 100.000 de euro, iar au fost denunțate și contracte refuzate intenționat pentru a aduce compania la faliment și a facilita preluarea unor terenuri valoroase în București.