Update 2 zile în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Adrian Țuțuianu a fost numit președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP) prin vot în Parlament, pe 18 noiembrie 2025, cu o majoritate de 271 voturi „pentru” și doar două „împotrivă”. Potrivit stiridecluj.ro, în acest scrutin AUR nu a participat. AEP este instituția autonomă responsabilă cu organizarea alegerilor și referendumurilor, dar și cu supravegherea finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale.
Numirea lui Țuțuianu a generat critici privind imparțialitatea instituției, având în vedere parcursul său politic de peste 20 de ani în PSD, unde a fost senator, ministru al Apărării, președinte al Consiliului Județean Dâmbovița și lider al organizației județene a partidului. Între 2019 și 2022, a făcut parte din Pro România, partidul lui Victor Ponta, după ce a fost exclus din PSD de Liviu Dragnea.
Deși și-a anunțat demisia din PSD înaintea numirii, conform cerinței legale ca președintele AEP să fie neafiliat politic, mulți consideră că simpla retragere formală nu șterge două decenii de implicare politică activă. Astfel, se ridică întrebarea dacă o instituție care veghează asupra corectitudinii alegerilor poate fi condusă de cineva cu o asemenea carieră partinică.
Adrian Țuțuianu s-a distins în trecut printr-o conduită fără excese în viața politică, iar susținătorii săi spun că experiența acumulată îl va ajuta să înțeleagă mai bine mecanismele și vulnerabilitățile sistemului electoral. Rămâne de văzut dacă va reuși să câștige încrederea publicului și să demonstreze independența instituției pe care o conduce.
Ziua Națională a României din 1 decembrie 2024 a fost caracterizată de o atmosferă divizată, evidențiind tensiunile dintre principalele figuri politice. În timp ce „Hora Unirii” a fost cântată separat de coruri distincte, rivalitatea dintre președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan a fost evidentă pe tot parcursul paradei militare.
Președintele Nicușor Dan și-a schimbat radical abordarea față de presa televizată, acceptând să fie interpelat frecvent de jurnaliști. La emisiunea „România TV” din 17 noiembrie 2025, acesta a afirmat că România trebuie să dispună de armamentul necesar pentru apărarea națională, dar și pentru sprijinirea Ucrainei și Republicii Moldova.
Globalizarea, odată prezentată ca un simbol al progresului și libertății, a adus României o realitate dureroasă. Poporul său se confruntă cu pierderea identității, a valorilor tradiționale și a conștiinței naționale, înlocuite de o lume uniformizată și de goana după confort material.
Românii și-au pierdut încrederea în respectarea legilor, mai ales în aplicarea lor de către autoritățile statului. De aproape 20 de ani, președinții României au încălcat flagrant Constituția, instituția care îi obligă să fie garanți ai respectării legii și mediatori între puterile statului, dar și în plan social.
