Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Simona Stan
România a traversat în ultimele opt decenii trei lovituri de stat majore, printre care cea din 23 august 1944 și cea din 22 decembrie 1989. Cea mai recentă, din 6 decembrie 2024, a fost marcată de anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională, fapt ce a generat controverse intense în societate.
În urma acestei anulări, la 8 decembrie, a fost descoperită o presupusă tentativă de lovitură de stat organizată de un grup condus de Horațiu Potra, în complicitate cu Călin Georgescu, candidatul declarat câștigător al scrutinului din 24 noiembrie 2024. Procurorul Marius Iacob, implicat și în dosarul Elodia, a întocmit un „Rechizitoriu” vast, care susține conexiunea acestora cu tentativa de lovitură.
Potrivit monitorulneamt.ro, care citează documentele oficiale, „Rechizitoriul” nu prezintă probe solide și conține afirmații contradictorii, între care susținerea că anularea alegerilor ar fi fost consecința tentativei de lovitură, în timp ce dosarul sugerează contrariul. Mai mult, nu există în dosar vreo legătură concretă între Georgescu și un stat străin, deși se vorbește în mod general despre „acțiuni hibride rusești”.
În acest context, președintele Nicușor Dan și Procurorul General Alex Florența au promovat intens „Rechizitoriul”, stârnind polemici privind impartialitatea justiției și presiunile politice asupra anchetelor. Critici din societate consideră că acest demers poate deschide calea restrictivă la proteste și la interpretări arbitrare ale dreptului, afectând astfel principiile statului de drept și democrația.
Românii și-au pierdut încrederea în respectarea legilor, mai ales în aplicarea lor de către autoritățile statului. De aproape 20 de ani, președinții României au încălcat flagrant Constituția, instituția care îi obligă să fie garanți ai respectării legii și mediatori între puterile statului, dar și în plan social.
De peste doi ani, locuitorii din Piatra Neamț se confruntă cu dificultăți majore în traficul rutier și pietonal, cauzate de un sistem haotic și imprevizibil, rezultat al unor proiecte de infrastructură impuse odată cu finanțarea europeană. Fostul primar Andrei Carabelea a pierdut un al doilea mandat din această cauză, iar reparațiile sunt blocate pentru încă cinci ani.
Până în decembrie 1989, România a fost parte a lagărului socialist, dar a manifestat o oarecare independență față de rigorile impuse de sovietici. În 1958, Gheorghiu Dej a obținut retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul țării, fiind singura națiune din Pactul de la Varșovia fără armata Roșie.
În perioada Războiului Rece, propaganda a folosit frica pentru a susține eforturile costisitoare de înarmare în Occident și în URSS. În Europa, însă, aceasta a fost diferită, cu state concentrându-se mai mult pe dezvoltare decât pe înarmare.
