Update cu 1 an în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Diana Sosoaca, lidera partidului SOS România, a decis să își redepună candidatura pentru alegerile prezidențiale, acțiune desfășurată sâmbătă seara, cu doar zece minute înainte de expirarea termenului limită. Aceasta urmează unei decizii anterioare a Curții Constituționale (CCR) care a exclus-o din competiția pentru Cotroceni. Dosarul a fost depus fără semnăturile necesare de susținere, ceea ce a generat speculații cu privire la natura acestuia – fie fiind același dosar depus anterior, fie un nou document.
Președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Grebla, a confirmat că Sosoaca și-a redepus candidatura, adăugând că Biroul Electoral Central (BEC) va analiza acest dosar într-o ședință programată pentru ora 18.00. BEC se va pronunța asupra candidaturilor, inclusiv cea a lui Ludovic Orban, în termen de 24 de ore.
Conform legislației, termenul limită pentru depunerea candidaturilor a fost 5 octombrie, iar acestea vor deveni definitive pe 10 octombrie, după soluționarea eventualelor contestații. CCR a invalidat candidatura Dianei Sosoaca, după ce a fost admisă o contestație ce o acuza de „ură rasială” și nerespectarea legilor. Sosoaca a declarat că eliminarea ei din cursă servește interesele lui George Simion, liderul AUR, și ale lui Marcel Ciolacu, facilitându-le accederea în turul al doilea al alegerilor.
Aceasta nu mai are posibilități de atac împotriva deciziei CCR, care este definitivă. Decizia a stârnit reacții variate pe scena politică. Nicolae Ciucă a criticat intervenția PSD, subliniind că finala alegerilor ar trebui decisă de votul românilor. Florin Roman de la PNL a calificat eliminarea candidaturii drept o manevră în favoarea lui Simion, în timp ce alte figuri politice, ca Dominic Fritz și Claudiu Năsui, s-au arătat dezamăgite de excluderea Dianei Sosoaca.
Fostul judecător al CCR, Tudorel Toader, a comentat că această respingere s-a bazat pe argumente legate de respectul față de statul de drept, invocând mai multe articole din Constituție. Deși nu are acces la motivarea oficială, Toader a afirmat că decizia CCR este obligatorie din momentul publicării în Monitorul Oficial și că BEC ar trebui să țină cont de aceasta, refuzând noul dosar de candidatură al Dianei Sosoaca.
Reacția premierului Marcel Ciolacu pe Facebook a subliniat că decizia CCR nu a făcut decât să-i ofere o expunere publică semnificativă Dianei Sosoaca, contribuind la crearea unei imagini de martir politic. Aceasta excludere este văzută de unii susținători ca o dovadă a temerii adversarilor săi, ceea ce ar putea întări sprijinul public pentru Sosoaca, în ciuda estimărilor că nu are șanse la prezidențiale.
Actuala situație ridică semne de întrebare cu privire la corectitudinea deciziei CCR, fiind contestată de diverse figuri politice care sugerează influențe politice în proces. Deși nu are șanse mari, Sosoaca a câștigat vizibilitate, întărind percepția că este un politician imprevizibil și temut de oponenți. Rămâne de văzut cum va fi motivată decizia CCR, detaliu ce ar putea influența pașii viitori ai Dianei Sosoaca pe scena politică.
Până în decembrie 1989, România a fost parte a lagărului socialist, dar a manifestat o oarecare independență față de rigorile impuse de sovietici. În 1958, Gheorghiu Dej a obținut retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul țării, fiind singura națiune din Pactul de la Varșovia fără armata Roșie.
În perioada Războiului Rece, propaganda a folosit frica pentru a susține eforturile costisitoare de înarmare în Occident și în URSS. În Europa, însă, aceasta a fost diferită, cu state concentrându-se mai mult pe dezvoltare decât pe înarmare.
Au trecut peste patru luni de când Nicușor Dan a preluat funcția la Cotroceni, iar discursurile sale au suscitat numeroase reacții. Se remarcă prin gesturi repetitive, asemănătoare unor ședințe de chiromanție, în care pare că își citește mesajele din palmele sale, spre surprinderea audienței.
România a traversat în ultimele opt decenii trei lovituri de stat majore, printre care cea din 23 august 1944 și cea din 22 decembrie 1989. Cea mai recentă, din 6 decembrie 2024, a fost marcată de anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională, fapt ce a generat controverse intense în societate.
