Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Au trecut peste patru luni de când Nicușor Dan a preluat funcția la Cotroceni, iar discursurile sale au suscitat numeroase reacții. Se remarcă prin gesturi repetitive, asemănătoare unor ședințe de chiromanție, în care pare că își citește mesajele din palmele sale, spre surprinderea audienței. Expresiile sale sunt adesea însoțite de zâmbete ce par lipsite de legătură cu subiectul abordat.
Criticile nu ocolesc nici PSD, unde Sorin Grindeanu, președinte interimar, se află într-o poziție fragilă, după ce mandatul său nu a adus rezultate semnificative. Deși lider al Camerei Deputaților și al partidului, Grindeanu pare să navigheze între guvernare și opoziție, fără o poziție clară, ceea ce complică situația politică internă.
Potrivit monitorulneamt.ro, Grindeanu are ca principal obiectiv prelungirea mandatului său interimar și consolidarea poziției în partid, în ciuda nemulțumirilor tot mai vizibile. Amânarea alegerilor interne în PSD și a celor pentru Primăria Bucureștiului indică o strategie bazată pe pasivitate și pe speranța lipsei de mobilizare a electoratului la scrutinul viitor.
Pe scena politică bucureșteană, tensiunile cresc, iar numele unor potențiali candidați precum Gabriela Firea sau Titus Corlățeanu sunt menționate ca posibile alternative. Totodată, existența unor dosare judiciare ce îl vizează pe Grindeanu complică și mai mult situația partidului, care pare prins într-o perioadă dificilă și confuză, fără soluții clare pe termen scurt.
Românii și-au pierdut încrederea în respectarea legilor, mai ales în aplicarea lor de către autoritățile statului. De aproape 20 de ani, președinții României au încălcat flagrant Constituția, instituția care îi obligă să fie garanți ai respectării legii și mediatori între puterile statului, dar și în plan social.
De peste doi ani, locuitorii din Piatra Neamț se confruntă cu dificultăți majore în traficul rutier și pietonal, cauzate de un sistem haotic și imprevizibil, rezultat al unor proiecte de infrastructură impuse odată cu finanțarea europeană. Fostul primar Andrei Carabelea a pierdut un al doilea mandat din această cauză, iar reparațiile sunt blocate pentru încă cinci ani.
Până în decembrie 1989, România a fost parte a lagărului socialist, dar a manifestat o oarecare independență față de rigorile impuse de sovietici. În 1958, Gheorghiu Dej a obținut retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul țării, fiind singura națiune din Pactul de la Varșovia fără armata Roșie.
În perioada Războiului Rece, propaganda a folosit frica pentru a susține eforturile costisitoare de înarmare în Occident și în URSS. În Europa, însă, aceasta a fost diferită, cu state concentrându-se mai mult pe dezvoltare decât pe înarmare.
