Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Deputatul PNL de Sibiu, Raluca Turcan, a transmis că parlamentari din PSD și AUR au blocat, pentru a doua zi consecutiv, un proiect de lege menit să protejeze tinerii de riscurile industriei jocurilor de noroc. În opinia sa, aceste voturi favorizează mai mult profiturile caselor de pariuri decât siguranța minorilor, iar ea va continua să sprijine inițiativele legislative împreună cu parlamentari din toate partidele. Informațiile au fost publicate pe pagina oficială de Facebook a deputatului.
Proiectul propus de Raluca Turcan și alți parlamentari urmărea să modifice legislația referitoare la jocurile de noroc, inclusiv prin ridicarea la 21 de ani a vârstei de acces în cazinouri și restricționarea amplasării sălilor de jocuri în apropierea școlilor sau altor spații sensibile. Deputatul a explicat că un procent de aproape 40% dintre copii au prieteni implicați în jocuri de noroc, iar expunerea minorilor la reclamele și sălile de jocuri este o problemă reală.
În cadrul unei conferințe de presă la Sibiu, Turcan a detaliat că „șapte din zece copii văd frecvent reclame stradale la săli de jocuri”, iar mulți dintre minori trăiesc în medii familiale unde membrii joacă în mod constant. Pe lângă ridicarea vârstei și interzicerea sălilor de jocuri aproape de școli, propunerile includ eliminarea bancomatelor din proximitatea locațiilor de pariuri, afișarea mesajelor clare de avertizare și restricții stricte privind publicitatea la jocurile de noroc.
Datele de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc arată că, la începutul anului 2025, județul Sibiu avea 794 de spații de exploatare a jocurilor de noroc, distribuite între 47 de operatori, iar în municipiu erau 354 locații active administrate de 40 de operatori. Aceasta înseamnă o sală de jocuri la aproximativ 500 de locuitori în județ și una la circa 400 de locuitori în municipiul Sibiu.
Medicul psihoterapeut Holger Lux a atras atenția asupra numărului tot mai mare de săli de jocuri din zonă, considerând că această expansiune contribuie la creșterea dependenței și a consecințelor sociale negative. El a declarat că situația din Sibiu reflectă tendința națională și este un motiv de îngrijorare pentru comunitate.
Ziua Națională a României din 1 decembrie 2024 a fost caracterizată de o atmosferă divizată, evidențiind tensiunile dintre principalele figuri politice. În timp ce „Hora Unirii” a fost cântată separat de coruri distincte, rivalitatea dintre președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan a fost evidentă pe tot parcursul paradei militare.
Președintele Nicușor Dan și-a schimbat radical abordarea față de presa televizată, acceptând să fie interpelat frecvent de jurnaliști. La emisiunea „România TV” din 17 noiembrie 2025, acesta a afirmat că România trebuie să dispună de armamentul necesar pentru apărarea națională, dar și pentru sprijinirea Ucrainei și Republicii Moldova.
Globalizarea, odată prezentată ca un simbol al progresului și libertății, a adus României o realitate dureroasă. Poporul său se confruntă cu pierderea identității, a valorilor tradiționale și a conștiinței naționale, înlocuite de o lume uniformizată și de goana după confort material.
Românii și-au pierdut încrederea în respectarea legilor, mai ales în aplicarea lor de către autoritățile statului. De aproape 20 de ani, președinții României au încălcat flagrant Constituția, instituția care îi obligă să fie garanți ai respectării legii și mediatori între puterile statului, dar și în plan social.
