Studiu: Videoclipurile scurte afectează memoria pe termen lung

Consumul de informații în format scurt îngreunează procesul de formare a memoriei pe termen lung, conform unui studiu realizat de cercetători din China. Aceștia au stabilit că creierul uman necesită timp și atenție susținută pentru a transfera datele din memoria de lucru în cea de lungă durată. Studiul sugerează că vizionarea rapidă a clipurilor scurte poate duce la uitarea rapidă a conținutului.

👉 Impactul videoclipurilor scurte asupra utilizatorilor

Elisei, un tânăr din Iași, petrece zilnic două-trei ore vizionând videoclipuri scurte pe rețelele sociale. „Îmi aduc dopamină, plăcere de moment, dar nimic mai mult. E ca un fel de adicție: odată ce ai intrat pe o aplicație de genul, încerci tot mai mult și dai scroll, dai scroll, dai scroll. Cred că 10% din ceea ce privesc rețin, reușesc să țin minte. La chestii mai lungi, atunci rețin mai mult”, a declarat acesta.

Cercetătorii au realizat un studiu pe 150 de studenți care au urmărit videoclipuri cu durate între 30 de secunde și 10 minute, constatând că cei care se uitau la materiale mai scurte aveau o capacitate de memorare redusă. „Peste tot văd videoclipuri scurte și, sincer, sunt mult mai avantajoase ca timp, pentru că mă ajută să trec repede peste un volum de informații cât de cât mare”, afirmă un alt tânăr.

👉 Rezultatele studiului și recomandările experților

Cercetătorii au utilizat imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) pentru a analiza activitatea cerebrală, descoperind o sincronizare neuronală redusă în regiunile importante ale creierului. Psihiatrul Raluca Modoranu explică: „Este un fals fenomen de autorelaxare. Sinapsele de la nivel cerebral nu pot reacționa atât de rapid, iar concentrarea scade pentru că noi nu ne putem focusa la acele scurte videoclipuri.”

Dat fiind impactul negativ observat asupra memoriei, experții subliniază importanța unui consum mai conștient de informații. „Este o linie foarte fină între divertisment și pericol, mai ales în rândul tinerilor,” conchide o doamnă. Studiul a fost publicat în Communications Psychology.