Update 1 an în urmă
Timp de citire: 1 minut
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Numărătoarea voturilor pentru alegerile parlamentare din 2024 este aproape finalizată, iar rezultatele preliminare arată că șapte partide vor avea reprezentanți în Senat și Camera Deputaților în următorul mandat. În județul Neamț, situația repartizării mandatelor rămâne neclară, în special în ceea ce privește redistribuirea voturilor pentru un post de senator. Mandatul al optulea va fi acordat prin redistribuirea națională, ceea ce le va permite partidelor să desemneze orice candidat din întreaga țară.
Această repartizare subliniază competiția intensă dintre partide, cu AUR și PSD având o prezență considerabilă, în timp ce PNL și USR se confruntă cu dificultăți semnificative. De asemenea, SOS s-a evidențiat în mod surprinzător, depășind USR la Senat.
Rezultatele parțiale ale alegerilor din diaspora, atât pentru Senat, cât și pentru Camera Deputaților, arată o competiție acerbă între principalele partide politice, aducând surprize notabile în comparație cu alegerile anterioare.
Ziua Națională a României din 1 decembrie 2024 a fost caracterizată de o atmosferă divizată, evidențiind tensiunile dintre principalele figuri politice. În timp ce „Hora Unirii” a fost cântată separat de coruri distincte, rivalitatea dintre președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan a fost evidentă pe tot parcursul paradei militare.
Președintele Nicușor Dan și-a schimbat radical abordarea față de presa televizată, acceptând să fie interpelat frecvent de jurnaliști. La emisiunea „România TV” din 17 noiembrie 2025, acesta a afirmat că România trebuie să dispună de armamentul necesar pentru apărarea națională, dar și pentru sprijinirea Ucrainei și Republicii Moldova.
Globalizarea, odată prezentată ca un simbol al progresului și libertății, a adus României o realitate dureroasă. Poporul său se confruntă cu pierderea identității, a valorilor tradiționale și a conștiinței naționale, înlocuite de o lume uniformizată și de goana după confort material.
Românii și-au pierdut încrederea în respectarea legilor, mai ales în aplicarea lor de către autoritățile statului. De aproape 20 de ani, președinții României au încălcat flagrant Constituția, instituția care îi obligă să fie garanți ai respectării legii și mediatori între puterile statului, dar și în plan social.
